10 lucruri pe care trebuie să le știi despre autism

Published on March 2021 | Categories: Documents | Downloads: 0 | Comments: 0 | Views: 301
of x
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

 

10 lucruri pe care trebuie să le știi despre autism  Uneori se pare că singurul lucru predictibil despre autism este impredictibilitatea sa. Singura trăsăturăsău clarăpoate clară – relativitatea. Copilul autism „arată „arată normal”, dar comportamentul f difcil și greu de cu acceptat. utismul era considerat la un moment dat o di!abilitate „incurabilă”, dar acest termen dispare pe măsură ce crește nivelul general de cunoștin"e și #n"elegere. $n fecare !i, persoane cu autism ne arată că pot să depășească, să compense!e și să administre!e caracteristicile cele mai pregnante ale autismului. $nvă"%ndu&i $nvă"%ndu&i pe cei din 'ur care sunt elementele principale ale autismului va avea un impact ma'or asupra capacită"ii persoanei cu autism să de!volte un stil de via"ă independent și productiv. utismul este o di!abilitate comple(ă, #nsă # nsă din caracteristicile sale putem e(trage patru trăsături )undamentale* •



+ifcultă"i de adaptare sen!orială  $nt%r!ieri de limba' limba'



bilită"i sociale slab de!voltate



robleme de stimă de sine și #ncredere

C-iar dacă aceste elemente sunt comune celor ce su)eră de autism, nu vor e(ista niciodată două persoane cu aceleași mani)estări. iecare copil se a/ă #ntr&un punct di)erit al spectrului autismului. a )el de important, fecare părinte, pro)esor sau asistent social se va a/a #ntr&un punct di)erit al spectrului. Copil sau adult, fecare avem un set unic de nevoi. Iată 10 lucruri pe care orice copil cu autism ar vrea să le ştii: 1. Sunt în primul rând un copil. Am autism. Nu sunt în mod primordial „autist”. Autismul este doar un aspect al personalităţii mele. Nu mă deneşte ca persoană. u ești o persoană cu sentimente, idei, talente sau ești doar gras 2supraponderal3, miop 2por"i oc-elari3 sau ne#ndem%natic. cestea sunt lucruri pe care le văd mai #nt%i la tine c%nd ne #nt%lnim, dar acestea nu sunt trăsăturile tale principale. Ca adult, ai un oarecare control asupra )elului #n care #"i defnești propria persoană. +acă vrei să sublinie!i o anumită trăsătură personală, po"i să o )aci )ără prea mult e)ort. 4u sunt #ncă un copil ce se de!voltă. 5ici tu dar nici eu nu știm #ncă ce aș putea reali!a. +acă mă defnești după o singură trăsătură de&a mea, s&ar putea să mă subestime!i. 6i dacă simt că tu nu cre!i că pot „să o )ac”, răspunsul meu natural va f „de ce să mai #ncerc7”.  !. "ercepţiile mele sen#oriale sunt de#ordonate.

 

8ntegrarea sen!orială este, probabil, probabil, aspectul cel mai difcil de #n"eles al autismului, dar este și cel mai important. ceasta #nseamnă # nseamnă că imaginile, sunetele, mirosurile, gusturile și te(turile care "ie "i se par obișnuite pot f de&a dreptul dureroase pentru mine. 9ediul propriu&!is #n care trăiesc mi se pare ostil. oate că "ie "i se pare că sunt retras sau poate agresiv, dar de )apt #ncerc doar să mă apăr, să mă prote'e!. 8ată de ce o „simplă” ieșire la la supermar:et poate f un calvar pentru mine* ; u!ul meu poate f )oarte acut. < mul"ime de oameni vorbesc #n același timp. +i)u!oarele anun"ă o)ertele !ilei. Casele de marcat marcat bipăie și trăncăne, r%șni"ele de ca)ea ca)ea -%r%ie.  paratul de )eliat carne sc%r"%ie, bebelușii pl%ng, cărucioarele scr%șnesc, tuburile de neon b%!%ie. Creierul meu nu poate fltra toate aceste !gomote și a'ung la „supra#ncărcare”. ; ot să am un sim" al mirosului )oarte de!voltat. eștele de pe te'g-ea nu prea e proaspăt. +omnul de l%ngă noi nu a )ăcut duș astă!i. Copilașul din )a"ă are un scutecul murdar. e culoarul trei s&au vărsat niște murături și se spală pe 'os cu amoniac=. 5u pot să fltre! totul. +e'a cred că #mi vine grea"ă. ; entru că mă oriente! pe ba!a vă!ului, acesta poate f primul sim" care este prea stimulat. umina tubului de neon nu este doar obositoare, dar și b%!%ie. umina pare să pulse!e și mă dor oc-ii. ceastă lumină care pulsea!ă se re/ectă pe diverse supra)e"e și contururile obiectelor #mi par distorsionate – spa"iul pare că se mișcă #n continuu. 4(istă și re/e(ii #n )erestre, ventilatoare care se mișcă #n tavan, oamenii o amenii sunt #n continuă mișcare. oate acestea  #mi a)ectea!ă sistemul sistemul perceptiv și cel vest vestibular. ibular. cum nici măca măcarr nu pot să #mi da dau u seama unde mă a/u #n spa"iu.  $. %e ro& să 'aci di'erenţa între N( )*+A( ,ale& să nu 'ac- şi N( "% ,nu sunt capa/il să 'ac-. Utili!area vocabularului și a e(presiilor lingvistice pot f adevărate provocări pentru mine. 5u e vorba că nu ascult de instruc"iuni. +oar că nu pot să le #n"eleg. C%nd mă strigi strigi din partea  cealaltă a camere camerei,i, iată ce aud eu* „>?@AB 9arius. DBB DBBD@?A=” D@?A=” Eino și vorbește cu mine direct #n cuvinte simple* „e rog să pui cartea #n bibliotecă 9arius. 4 timpul să mergem la masă”. ceasta #mi spune ce vrei de la mine și ce urmea!ă să se #nt%mple. cum este mult mai ușor pentru mine să )ac ceea ce vrei de la mine.  . ândesc 'oarte concret. ceasta #nseamnă că interprete! limba'ul după )orma literară. 4ste o situa"ie con)u!ă pentru mine c%nd #mi spui ca ai mers „ca v%ntul și ca g%ndul” c%nd ceea ce vrei să #mi spui de )apt este că ai mers „)oarte repede”. Să nu #mi spui că ceva este „/oare la urec-e” c%nd nu e vorba de nici o plantă, și vrei doar să #mi spui că această sarcină „este )oarte ușor de reali!at”. C%nd #mi vei spune că „Fă!van și&a luat picioarele la spinare”, voi f )oarte con)u! din punct de vedere anatomic. +e )apt, po"i să #mi spui că „Fă!van a plecat )oarte repede”. 8diomurile, sensurile multiple, in)eren"ele, meta)orele, alu!iile și sarcasmul nu repre!intă nimic pentru mine.  2. %e ro& să ai ră/dare cu voca/ularul meu limitat.

 

4 destul de greu pentru mine să #"i spun de ce am nevoie c%nd nu cunosc cuvintele care să descrie sentimentele mele. oate #mi este )oame, poate sunt supărat, speriat sau con)u!,  #nsă nu pot să mă e(prim cu aceste aceste cuvinte. ii atent la limba limba'ul 'ul corpului meu, da dacă că sunt retras sau agitat, sau c-iar și alte semne care #"i vor transmite ce este #n neregulă cu mine. 4(istă #nsă și o parte opusă la cele de mai sus. Uneori pot să vorbesc ca un „mic pro)esor” sau ca un star de cinema. oate că spun pe de rost #ntregi te(te ce sunt mult prea avansate pentru v%rsta mea. cestea sunt secven"e de limba' pe care le&am memorat din lumea  #ncon'urătoare pentru pentru a compensa lipsa mea de limba'. limba'. ceasta pentru că știu că se așteaptă de la mine să răspund ceva c%nd mi se pune o #ntrebare. ceste te(te pot să provină din căr"i, de la televi!or, din di)erite discursuri. cest tip de mani)estare se numește „ecolalia” 2repet e(act ce aud, papagalicește3. 5u prea #n"eleg eu despre ce este vorba acolo. 6tiu doar că pot ast)el să răspund c%nd cineva așteaptă de la mine o reac"ie.  3. "entru că vor/irea e 'oarte &rea pentru mine4 mă oriente# mult cu a5utorul vă#ului. e rog să #mi ară"i cum se )ace ceva mai cur%nd dec%t să #mi spui. 6i să fi gata să #mi ară"i de mai multe ori. Fepetarea mă a'ută să #nvă". Un program !ilnic ilustrat #mi este de mare a'utor și mă orientea!ă de&a lungul !ilei. a )el ca agenda ta electronică sau tele)onul mobil, un ast)el de program mă scutește de stress&ul de a&mi aminti ce urmea!ă, mă a'ută să trec mai ușor la următoarea etapă, #mi permite să #mi organi!e! timpul #n așa )el #nc%t să )ac ceea ce tu aștep"i de la mine. e măsură ce cresc, o să am #n continuare nevoie de acest program ilustrat, dar „nivelul meu de repre!entare” poate evolua. $nainte să pot citi am nevoie de un un orar cu desene sau )otografi. e măsură ce cresc, voi putea utili!a combina"ii de )otografi cu cuvinte scrise, iar apoi mă voi putea orienta doar pe ba!a cuvintelor. 6. %e ro& să te concentre#i şi să mă a5uţi să de#volt mai curând ceea ce pot 'ace decât ceea ce nu pot 'ace. a )el ca orice altă persoană, nu pot să mă de!volt #ntr&un # ntr&un mediu #n care mi se arată #n permanen"ă că nu sunt sufcient de bun și că ceva e „de)ect” la mine. $ncercarea unui lucru nou va deveni ceva ur%t pentru mine c%nd știu că voi f cel mai probabil criticat, c-iar și atunci c%nd critica se vrea a f „constructivă”. Caută punctele mele tari și le vei găsi. 4(istă mai multe moduri „corecte” de a re!olva o sarcină. 7. %e ro& să mă a5uţi cu interacţiunile sociale. oate "i se pare că nu vreau să mă 'oc cu al"i copii. +e cele mai multe ori nu știu de )apt cum să pornesc o conversa"ie sau cum să #ncep să mă 'oc cu al"i copii. +acă ai putea să #i rogi pe ceilal"i copii să mă c-eme să mă 'oc cu ei )otbal sau basc-et, poate că voi f )ericit să mă alătur lor. 9ă descurc cel m mai ai bine la 'ocur 'ocurile ile )oa )oarte rte structu structurate, rate, unde #nceputul și s)%rșitul  sunt )oarte clare. 5u mă descurc să citesc e(presiile )aciale, limba'ul corpului sau emo"iile celor din 'urul meu. +e aceea aprecie! dacă mă a'u"i #n permanen"ă cu privire la ceea ce trebuie să )ac din punct de vedere al interac"iunii cu al"i copii. +e e(emplu, dacă o să r%d atunci c%nd 4milia cade de pe balansoar, nu o )ac pentru că mă distrea!ă ci pentru că nu știu ce trebuie să )ac. $nva"ă&mă să #ntreb #n această situa"ie „4ști bine 4milia7 e&ai rănit7” 8. 9ncearcă să &ăseşti elementele care mă 'ac să u a&itat.

 

9omentele #n care sunt agitat sunt mai supărătoare pentru mine dec%t sunt pentru tine.  ceste stări apar atunci c%nd unul din sim"urile mele este supra&solicitat. +acă po"i să identifci cau!a, atunci po"i să previi e)ectele. Gine un 'urnal al acestor evenimente și al oamenilor, )enomenelor, #nt%mplărilor #nt%mplărilor din 'urul meu. Eei vedea că de acolo se desprinde o anumită tendin"ă. $ncearcă să #"i amintești mereu că orice )ormă de comportament este o )ormă de comunicare. Comportamentul Comportamentul meu #"i va spune ceea ce cuvintele nu pot să transmită re)eritor la percep"ia mea privind mediul. +ragi părin"i, "ine"i minte următorul lucru* comportamentele care se repetă pot avea uneori o cau!ă medicală. lergiile, problemele de somn sau gastro&intestinale pot avea e)ecte ma'ore asupra comportamentului.  10. Iu/eştemă necondiţionat. 4limină g%nduri cum ar f „ +aca ar )ace măcar =.” Sau „+aca nu ar mai f așa=.”. 5ici tu nu ai  #ndeplinit toate așteptările așteptările părin"ilor tăi și nu "i&ar "i&ar f plăcut să "i se amintească amintească #n permanen"ă permanen"ă acest lucru. 5u am ales eu să am autism. +ar "ine minte că mi se #nt%mplă mie și nu "ie. ără spri'inul tău, șanselemele la o via"ă adultă c%t mai independentă sunt )oarte mici. Cu spri'inul tău, posibilită"ile sunt nenumărate. $"i promit – merit e)ortul. 6i, #n fnal, treispecială cuv cuvinte. inte.dec%t FH FHI+F4J I+F4J FHI+F4J rivește FHI+F4J $ncearcă să ve!i au autismul tismul pe m meu eucare ca o abilitate mai ca o di!abilitate. dincolo de limitări la talentele autismul mi le&a o)erit. 4ste adevărat că nu prea mă uit #n oc-ii oamenilor și nu sunt bun la conversa"ie, dar ai observat că nu mint, nu trișe!, nu #i 'ignesc pe colegii mei și nu am pre'udecă"i7 4ste adevărat că probabil nu voi f următorul Kagi sau 8lie 5ăstase. +ar cu aten"ia mea și capacitatea de concentrare aș putea f următorul 4instein. Sau 9o!art. Sau Leorge <rMell. Sau -omas NeOerson. 4i au avut autism. Tot ce pot să fu nu se va întâmpla dacă tu nu eşti undaţia mea. Fii avocatul meu, fi   prietenul meu şi şi vom vedea cât de departe departe pot ajunge.  

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close