Calitatea in Nursing Referat
Content
Tudor Ramona Anul III Clasa K
CALITATEA IN NURSING
I. Obiectivele urmărite:
Prezentarea modalităților prin care se poate poate măsura calitatea serviciilo serviciilorr medicale menită să asi!ure competen"a si per#orman"a medicală$ II. Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice
%n sistemul de sănătate apar &n mod continuu pierderi nepermise care induc costuri mari pentru &ntrea!a societate$ Aceste pierderi sunt !enerate de mai multe cauze' ( te)nolo!ii te)nolo!ii medicale sau servicii ddee sănătate neper#ormante ssau au ine#iciente* ( varia"iile mari ale per#orman"ei per#orman"ei practicii m medicale edicale si ale rezultatelor acesteia &n diversele spitale din Rom+nia* ( accesul ine!al la serviciile serviciile de sănătate* ș (asteptare insatis#ac"ia pacien "ilor serviciilor #a"ă de servi serviciile primite timpuluii de pentrupacien"ilor primirea deciile sănătate* s$a$i cresterea timpulu Ca atare calitatea serviciilor medicale devine &n aceeasi măsură o prioritate pentru #urnizorii #urnizorii de servicii ddee sănătate mana!eri pacien"i tter"ul er"ul plătitor ddar ar si pentru institu inst ituțiile, iile,or! or!aniza anizațiile !uve !uvernam rnamental entale$ e$ -urnizorii sunt dornici să &si demonstreze competen"a &n spitale .ine dotate$ Pacien"ii sunt interesa"i să primească &n!ri/irile necesare cu respectarea inte!rală a drepturilor lor lor &n cel mai scurt timp posi.il din partea #urnizorul #urnizorului ui pe care l0au ales$ Plătitorii sunt interesa"i să introducă standarde indicatori si criterii de calitate &n spitale pentru a !estiona !estiona e#icient costuril costurile$ e$ Cu toate acestea Guvernul este este cel ce tre.uie să re!lementeze activitatea din sistemul sanitar printr0o le!isla"ie menită să #avorizeze aplicarea mana!ementului calită"ii &n unită"ile sanitare #acilit+nd munca #urnizorului si apăr+nd pacientul de de#icien"ele din sistem$
Iată de ce su.iectul calită"ii &n!ri/i &n!ri/irilor rilor de sănătate este unul e1trem de controversat cu implica"ii at+t la nivel economic #inanciar te)nolo!ic te)nolo!ic c+t si la nivelul resurselor umane umane si al m mana!ementului ana!ementului oor!aniza r!anizațional$ 2odalitatea &n care mana!erii spitalelor a.ordează conceptul de calitate di#eră mult &n #unc"ie de e1perien"a si pre!ătirea #iecăruia$ Scopul revizuirii standardelor de calitate constă &n &m.unătă"irea continuă a calită"ii serviciilor #urnizate si a modalită"ilor de a produce aceste servicii$ %n acest ac est sens un .un mana!ement al calită"ii constă &n plani#icarea aplicarea practică controlul controlul si revizuirea revizuirea măsurilor nnecesare ecesare modelării serviciilor si proceselor ast#el &nc+t acestea să se răspundă permanent tuturor nevoilor principalilorr actori implica"i 3cli principalilo 3clien"i en"i #urnizori #urnizori #inan"atori4$ 5e0a lun!ul timpului au #ost #ormulate mai multe definiţii ale calităţii &n #unc"ie de dimensiunile pe care autorii le0au avut &n vedere$ Ast#el părintele conceptului modern de calitate 5ona.edian descrie calitatea &n!ri/iril &n!ri/irilor or de sănătate drept 6acele &n!ri/iri care se asteaptă să ma1imizeze dimensiunea .unăstării pacien"ilor pacien"ilor lu+nd &n considerare ec)ili.rul c+sti!urilor si pierderilor asteptate care apar &n toate
etapele procesului &n!ri/irilor &n!ri/irilor de sănătate6 35ona.edian 7889 4$ 5upă 5ona.edian 3primul care a su.liniat natura comple1ă a calită"ii &n!ri/irilor medicale4 e1istau două componente ale calităţii serviciilor medicale' te)nică si interpersonală 35ona.edian :;<84$ Pe de altă parte =r!aniza"ia 2ondială a Sănătă"ii de#ineste 6Calitatea sistemului de sănătate6 ca 6nivelul atin!erii scopurilo scopurilorr intrinseci ale sistemului de sănătate pentru &m.unătă"irea sănătă"ii si capacită"ii de răspuns la asteptările !enerale ale popula"iei6$ E1istă nouă varia.ile ale calită"ii de#inite &n prezent pentru practica medicală c+t si pentru mana!ementul sanitar ce #ormează .aza #urnizării serviciilor serviciilor medicale' competenţa profesională 0 cunostin"ele,a.ilită"ile,per#o 0medicale a.ilită"ile,per#orman"a rman"a ec)ipei ale mana!erilor si cunostin"ele, ale ec)ipei de suport* 0 accesibilitatea 0 #urnizarea serviciilor de sănătate nu este restric"ionată de .ariere !eo!ra#ice sociale sociale culturale or!aniza"ionale or!aniza"ionale sau economice* economice* 0 eficacitatea 0 procedurile si tratamentul aplicat conduc la o."inerea rezultatelor dorite* 0 eficienţa 0 acordarea &n!ri/irilor necesare corespunzătoare la costurile cele mai mici* 0 relaţiil relaţiilee interpersonale 0 interac"iunea dintre #urnizori dintre #urnizori si pacien"i 3clien"i4 3clien"i4 dintre mana!eri #urnizori #urnizori si plătit plătitori ori precum si &nt &ntre re ec)ipa de &n!ri/ri si comunitate* 0 continuitatea 0 pacientul .ene#iciază de un set complet de servicii de sănătate de care are nevoie &ntr0o ord ordine ine .ine determinată #ără &ntrerupere sau repetarea procedurilor de dia!nostic si tratament* 0 siguranţa 0 risc minim pentru pacient de complica"ii sau e#ecte adverse ale tratamentului ori alte pericole le!ate de #urnizarea serviciilor de sănătate* 0 infrastructura fizică si confortul 0 cură"enie con#ort intimitate si alte aspecte importante pentru pacien"i* 0 alegerea 0 pe c+t este posi.il clientul ale!e #urnizoru #urnizorull tipul de asi!urare sau tratamentul$ Se apreciază &n acest ac est moment că e1istă &n!lo.ate &n conceptul de calitate cel pu"in trei dimensiuni #undamentale' 1. calitatea profesională 0 produsul,serviciul &ndeplineste toate condi"iile sta.ilite de pro#esionistii de top ai domeniului medical 3standarde de practică4* Calitatea pro#esională a &n!ri/irilor medicale este raportată de o.icei la competen"a te)nică respectarea protocoalelor clinice si a !)iduril !)idurilor or de practică #olosirea măsurilor de control ale in#ec"iilor in#ormarea in#ormarea si consilierea inte!rarea serviciilor de sănătate$ E1isten"a calității pro pro#esionale #esionale conduce căt către re un mediu de muncă,lucru e#icient,per#orm e#icient,per#ormant ant și către rezultate pozitive pozitive ale tratamentulu tratamentuluii aspecte ce vor !enera at+t sati satis#ac"ia s#ac"ia pacientulu pacientuluii c+t și satis#ac"ia #urnizoru #urnizorului$ lui$ Gradul satis#ac"iei practicianului practicianului este le!at de calitatea actului medical dar derivă si din condi"iile &n care &si des#ăsoară munca iar e1isten"a satis#ac"iei duce la cresterea per#orman"ei$ %n concluzie acesta este un #actor ce poate #i #olosit drept criteriu de evaluare a calită"ii muncii prestate de acesta$ 2. asteptările pacientului &n privin"a unui anumit serviciu 0 calitatea din punctul de vedere al clientului 3satis#ac"ia pacientului pacientului4* 4* %n mod o.isnuit pacien"ii nu posedă a.ilitatea sau cunostin"ele cunostin"ele necesare evaluării competen"ei te)nice a #urnizorului sau a #elului &n care au #ost #olosite măsurile de
control ale in#ec"iilor dar stiu cum dar se simtlacum au #ost trata"i si dacă asteptările #ost &ndeplinite$ Ei se raportează adeseori posi.ilitatea de a pune &ntre.ări si potle0au aprecia un serviciu medical ca #iind convena.il sau nu$
E1isten"a acestei dimensiuni a calită"ii conduce către' c ătre' comportamente pozitive din partea pacientului 3acceptarea 3acceptarea recomandărilor recomandărilor complian"ă complian"ă crescută la tratament continuitatea tratamentului tratamentului etc$4 ima!ine pozitivă a serviciului de &n!ri/ire la nivel social si cel mai important satis#ac"ia clientului, clientului,pacientului$ pacientului$ Uneori clientul asteaptă de la medic mai mult dec+t acesta poate da$ Alteori clientul are o vedere ri!idă si tinde să opună rezisten"ă la ceea ce el consideră drept o imi1tiune &n pro.leme personale$ 5e aceea percep"ia pacientului asupra sănătă"ii este mai de!ra.ă o consecin"ă dec+t un atri.ut al &n!ri/iril &n!ri/irilor or de sănătate$ Privită de specialisti satis#ac"ia pacientului este un element al sănătă"ii psi)olo! psi)olo!ice care in#luen"ează &n! &n!ri/irilor ri/irilor sissii iimpactul mpactul lor$mai $ Unusor și in#ormat ttinde satis#ăcutice inde să rezultatele coo coopereze pereze cu medicul să acceptelor uspacient or recomandările acestuia$ Satis#ac"ia pacientului in#luen"ează accesul la serviciile medicale 0 un client satis#ăcut va reveni la medicul respectiv sau la unitatea sanitară respectivă$ Ne putem astepta &nsă ca rezultatele evaluării satis#ac"iei pacientului pacientului să #ie di#erite de cele ale evaluării medicilor$ A Aceasta ceasta se &nt+mplă deoarece pacientul se a1ează &n special pe rela"iile interperson interpersonale ale pe care le percepe si le poate evalua mai usor desi sunt sunt su.iective spre deose.ire de aspectele te)nice sau de specialitate pe care le poate evalua mai !reu$ Rezultă evident că evaluarea satis#ac"iei pacientului reprezintă #elul &n care #urnizorul vine &n &nt+mpinarea valorilor si asteptărilor pacien"ilor$ pacien"ilor$ 3. managementul calităţii totale 0 cea mai e#icientă si mai productivă modalitate de utilizare a resurselor &n cadrul limitelor sta.ilite de autorită"i,cumpărători 3e#icien"a4$ Conceptul 2ana!ementul Calită"ii Totale Totale 32CT4 nu a #ost &ncă pe deplin dezvoltat &n s#era serviciilor medicale$ Prin >calitate totală6 se &n"ele!e astazi at+t calitatea serviciilor c+t si calitatea sistemului$ 2ana!ementul calită"ii totale e1tinde conceptul mana!ementului calită"ii &n!lo.+nd at+t participarea c+t si motivarea tuturor mem.rilor or!aniza"iei$ 2ana!ementul calită"ii totale este un model or!aniza"ional or!aniza"ional care implică participare !enerală &n vederea vederea plani#icării si implementării unu unuii proces de &m.unătă"ire &m.unătă"ire continuă a calită"ii ce depăseste asteptările clien"ilor$ clien"ilor$ Acest model pleacă de la premisa că ;8? din pro.leme sunt pro.leme le!ate de proces nu de personal$ Trei principii !uvernează conceptul calită"ii totale' 0 #ocalizarea pe client 0 &m.unătă"irea continuă a calită"ii 0 lucrul &n ec)ipă$ S0a mai discutat la primul curs despre standarde criterii !)iduri de practică medicală nuclee de calitate etc$ Revenim acum cu o scurtă recapitulare necesară continuării și &nțele!erii actualei prezentări$ Standardele reprezintă nivelul de per#orman"ă o.serva.il realiza.il măsura.il a!reat de pro#esionisti si o.serva.il o.serva.il de către popula"iei căreia i se adresează 3@oint Commission o# Accreditation Accreditation o# ealt) Care =r!anizati =r!anization4$ on4$ Ele descriu sisteme #unc"ii procese si activită"i sta.ilind "inte de atins a tins pentru #urnizorul de servicii medicale$ Ele prezintă cea mai .ună succesiune a ac"iunilor &n cadrul actului medical stau la .aza creării !)idurilor de practică medicală si sunt concepute de către comisii de e1per"i$ %n mod normal standardele reprezintă asteptările pacien"ilor #urnizorilor #urnizorilor mana!erilor ter"ului ter"ului plătitor si ale or!anismelor !uvernamentale preciz+nd nivelele de structură asteptate partea #urnizorilor$ Un loc aparte ocupă aici !)idurile sideper#orman"ă practică medicală caredin sunt' 6speci#ica"ii standardizate pentru &n!ri/irea medicală dezvoltate printr0un proces o#icial care &ncorporează cele mai .une dovezi
stiin"i#ice ale e#icacită"ii cu opinia e1per"ilor6$ Nu tre.uie uitate aici standardele standardele IS= de calitate care au avut avut drept scop realizarea standardizării &n domeniul !eneric al mana!ementului calită"ii incluz+nd sistemele de calitate asi!urarea calită"ii te)nolo!iile de suport !enerice$ Evident se vor lua &n calcul și standar standardele dele ce !)i !)idează dează aplica.ilitatea acestora$ 2ăsurarea standardelor si sta.ilirea #aptului #aptului că au #ost atinse a tinse sau nu se #ace prin mai multe metode sta.ilite tot de e1per"ii care au creat standardele cele mai #recvente metode #iind controlul &nre!istrărilor o.servarea o.servarea directă sondarea opiniei pacien"ilor$ pacien"ilor$ -aptul că nu e1istă o de#inire universal acceptată a calită"ii că standardizarea pune accentul pe documenta"ie uneori cre+nd un sistem .irocratic poate prea comple1 si că deseori deseori asi!urarea complian"ei complian"ei personalulu personaluluii la sistemul calită"i calită"iii este lăsată inte!ral la latitudinea conducerii crează puncte sla.e &n rela"iile ter"ului plătitor cu spitalele$ Aceste puncte vor putea #i depăsite &n momentul &n care conducerea spitalelor va &n"ele!e o.li!ativitatea standardizării si necesitatea introducerii sistemelor de calitate$ Este nevoie ca si &n spitale să se implementeze sisteme de mana!ement al calită"ii$ 5esi actul medical propriu0zis nu este inclus &n acest sistem al calită"ii mai de!ra.ă "ine de activitatea de evaluare a personalulu personaluluii si acreditarea unită"ii sistemul calită"ii are &n vedere tot ce "ine de in#rastructură mediu de &n!ri/ire lo!istică lo!istică te)nolo!ie servicii de suport$ suport$ Reamintim ca in Rom+nia se aplica standardelor IS= &n unită"ile sanitare la nivel de la.orator steri sterilizare lizare si ima!istică medicală &nsă se poate e1tinde si la serviciile serviciile au1iliare tip cu cură"enie ră"enie .ucătărie etc$ 3curs I4 și că prin =rdinu =rdinull comun CNAS 0 2S- 0C2R nr$BB;,< nr$BB;,<D, D, D8: ,788: s0au &n#iin"at nucleele de calitate &n spitalele din "ară 3aspect de asemena detaliat in cursul I$ = reamintire a o.iectivelor nucleelor de calitate calitate este necesră apr apreciem eciem &n acest mom moment ent că și recitirea acesto acestor r o.iective din cursul I este #olositoare Sistemul de mana!ement al calită"ii va #i &nso"it de manualul calită"ii care va descrie activită"ile si procesele din or!aniza"ie alocarea responsa.ilită"ilor responsa.ilită"ilor si documenta"ia &nso"itoare$ Pentru realizarea si măsurarea standardelor se ela.orează criterii care reprezintă elemente descriptive ale per#orman"ei comportamentu comportamentului lui circumstan"elor sau stării clinice 3@oint Commission o# Accreditation o# ealt) Care =r!anization4$ Criteriul poate #i o se varia.i varia.ilă lă sau un număr sta.ilit sta.ilit drept ind indicator icator al calită"ii$ Criteriile clasi#ică ast#el' 0 criterii de structură 3le!ate de clădiri mediu in#rastructură or!aniza"ie servicii de suport #armacie la.orator te)no te)nolo!ie lo!ie resurse umane e1pertiză a.ilită"i ale personalului personalului proceduri in#orma"ionale4* 0 criterii de proces 3le!ate de proceduri de preven"ie dia!nostic si tratament documentare rela"ie medic0pacient etc4* 0 criterii de rezultat 3rate in#ec"ii nozocomiale mortalitate raportate la o anumită procedură etc4$ Primul pas &n procesul de măsurare a calită"ii constă din identi#icarea ariilor de &m.unătă"ire$ Activită"ile Activită"ile de asi!urare a calită"ii incluse &n măsurarea calită"ii sunt' 0 evaluarea internă a calită"ii 0 monitorizarea calită"ii 0%nevaluarea a calită"ii$ ca lită"ii$ procesul e1ternă de &m.unătă"ire continuă a calită"ii at+t mana!erii c+t si personalul din su.ordine vor #i con#runta"i cu numeroase pro.leme$ Pentru rezolvarea pro.lemelor
acestia pot utiliza di#erite te)nici si instrumente concretizate &n indicatori dar &nainte de toate tre.uie ierar)izate pro.lemele si apoi #oarte .ine de#inite cele sta.ilite spre rezolvare$ Pentru de#inirea pro.lemelor este necesară &n"ele!erea modului &n care aceasta a#ectează des#ăsurarea procesului$ 3I2SS 78884 2ăsurarea calită"ii care se realizează cu di#erite tipuri de indicatori reprezintă identi#icarea sistematică a nivelului actual al calită"ii realizat de o unitate sau un sistem si constă &n cuanti#icarea nivelului de per#orman"ă con#orm standardelor standardelor prevăzute$ Indicatorii reprezintă instrumente ce pot #urniza in#orma"ii despre #recven"a nivelul amploarea !ravitatea etc$ unei pro.leme$ Un indicator este e1presia unei caracteristici sau a unei varia.ile speci#ice pentru o anumită pro.lemă* este opera"ionalizarea varia.ilei,varia.ilelor varia.ilei,varia.ilelor care de#inesc pro.lema$ %n !eneral indicatorii sunt utiliza"i pentru &m.unătă"irea calită"ii &n scop de evaluare dar si pentru cercetare$ Cel mai #recvent indicatorii sunt utiliza"i pentru a dia!nostica o situa"ie a compara două popula"ii sau procese av+nd aceeasi caracteristică a evalua comparativ varia"iile &n timp si spa"iu a două sau mai multe caracteristici 3I2SS 78884$ Indicatorul se de#ineste printr0un raport numărător0numitor$ Numărătorul reprezintă #enomenele o.servate iar numitorul reprezintă valoarea cu care se doreste compararea 3standardul popula"ia !enerală valoarea de re#erin"ă4$ -enomenul este măsurat &n timp si spa"iu si permite cuanti#icarea unor nevoi pentru &m.unătă"irea &m.unătă"irea calită"ii unui sserviciu erviciu 3&n cazul pprezentat rezentat indicatorul poate a/uta la plani#icarea serviciului serviciului de radiolo!ie radiolo!ie pentru evitarea pr prelun!irii elun!irii timpului timpului de asteptar asteptare e ac)izi"ia de materiale etc4$ Există mai multe tipuri de indicatori$ Indicatorii de acces care evaluează măsura &n care pacien"ii primesc &n!ri/iri de sănătate corespunzătoare si la timp 3de e1' internări posi.il evita.ile de e1emplu prin imunizare etc4$ Ast#el de indicatori pot !enera in#orma"ii distorsionate #iind limita"i de e1isten"a .azei materiale necesare acordării de &n!ri/iri medicale adecvate situa"iei medicale si de varia"iile de practică medicală$ Indicatorii de rezultat rezultat se re#eră la starea de sănătate a unui pacient căruia i0au #ost acordate &n!ri/iri de sănătate 3e1' procent de pacien"i cu in#ec"ii postoperatorii postoperatorii procent de pacien"i cu recidive etc4$ Acesti indicatori pot su!era ce servicii necesită &m.unătă"iri &m.unătă"iri dar pentru #ocalizarea adecvată a interven"iilor este necesară determinarea unor indicatori structură si de acest tip distors distorsionarea ionarea rezultatelordepoate apărea ca proces$ urmare Pentru a numărului micdedeindicatori cazuri ce nu permit !eneralizarea$ 5e asemenea sunt sensi.ili la aspecte e1terne cum ar #i modalitatea de internare statutul social terenul !enetic al pacien"ilor etc$ Acest tip de indicatori sunt cel mai !reu accepta"i de pro#esionist pro#esionistii ii din sănătate$ E1perien"a pacien"ilor poate #i cuanti#icată &n urma c)estionării acestora sau a o.serva"iei directe$ 5e multe ori rezultatele depind de re!iunea !eo!ra#ică aspecte culturale$ Indicatorii de proces evaluează un serviciu de sănătate #urnizat unui pacient$ 5e o.icei se re#eră la complian"a pacien"ilor la medica"ie sau recomandări put+nd identi identi#ica #ica si mai .ine nivelul la care sunt necesare interven"iile 3de e1' procent de pacien"i satis#ăcu"i de tratament procent de pacien"i ce au necesitat sc)im.area tratamentului nasteri prin cezariană #ără indica"ie etc4$ Indicatorii de clasi#icare rezultat si de procesde audia!nostice #ost #oarte mult diversi#ica"i prin introducerea sistemului de &n !rupe si a clasi#icării procedurilor$ 5atele administrativee o."inute ast#el relativ usor prin raportări o.li!atorii lunare pe un număr administrativ
mare de cazuri au permis dezvoltarea unor indicato indicatori ri de calitate cu costuri mici aplica.ili la popula"ia !enerală$ Acesti indicatori pot #urniza in#orma"ii screenin! privind poten"iale pro.leme pro.leme de si!uran"a paci pacien"ilor en"ilor e#ecte adverse evaluarea riscu riscului lui de erori medicale &n special la nivel de spital structuril structurilee cele mai mari consumatoare de resurse &n orice sistem de sănătate din lume$ Pe .aza lor se pot dezvolta analize mai detaliate ale calită"ii la nivelul unor spitale cu rate scăzute de rezultate$ 5e e1emplu un spital la care se determină rate crescute de utilizare a anumitor proceduri costisit costisitoare oare poate ridica suspiciuni de utilizare inadecvată a acestor ac estor proceduri$ E1istă evident si nea/unsuri ale acestor indicatori date de limitările in#ormative ale datele administrative de#inirea va!ă a unor dia!nostice,proceduri dia!nostice,proceduri este va!ă sau raportarea incompletă ori !resită &n le!ătură cu acurate"ea datelor$
