Cap. 4

Published on January 2017 | Categories: Documents | Downloads: 53 | Comments: 0 | Views: 517
of 17
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

FJ:

l{Ir'

,o,,,,S'

.

,#6-gvagnlnwargscalA

''

:j:

'',

r, * r*:df,J., C()NCEPT.

.i'r.'
"11"

impo&bild;
fie
recurgdnd

dii.
+ieme
nor
,Jeg_aI"

g. {,

.FISCAIIE, .i..

$r cLA,sIFrGArtEA nv,azrcurlu
, ,.!..

..

'ii

acestei i:rsuficienle a legisla1iei. Froceda$d asfel, contibuabilii rflmAn iri lirnita
strictd a drepturilor lor gi stahrl nu se poate apEra decf,.f printr-o:legislafie bine
stqdiati, clar5, precish gi ptiinlifice. Singurul vinovat de producerea evaziunii

prin astfel de mijloace este legiuitoml.

in practic6, faptele de eiazilue bazatepe.interpretalea favorabiii a legii
suntfoarte diveisificate, tnfuncfie deinventivitateacsnhibtrabilului qi delarghefea
1"go.
,"

ln concluzie, evaziuqoa fiscall liciti este rczultanta logice a defectelor pi
inadvertenfelor unei legislafii imperfecte sau rdu'asimilate, a norrrelor
metodologice defectuoase, precum pi a neprevederii iegiuitonrlui:
tn continuate, prezentdm c6.teva exemple de evaziune fiscal[ licitd' d

anume:
- acord.an ea unor lacilitdpi fiscale
. -

.

:*

sub forma unor exonerdr! scutiri
pa4iale, ieduceri, dedrrceri constituie un cadnr fevorabil ocolirii. sau
prevalErii de la plata obligaliilor'fiscal.e prin anumite proceilee;
manipularea lacunelor sistemuluiftscal;

prac,tica uno4 saeietdyi comerciale de a investi o parte din prafinl
realizat tn achizilii dc masini gi utilaj e pentncare statul acord[ reduced
ale impozitului pe.veait;
- acard.area unor siutiri delimitate tempQra.l,ln cazul fnfiinlelii de noi
sociefili comerciale, de la plata impozitului pe profit; .'
- .suprqeval,uarea nnartizdrii prin constituirea.legala a unui fond de.
amortizare lnt-un cuantum superior'investifiilor necesare constituie o
modalitate de dimingale a baz.ei im. pozabile; .
- impunereavert iturilor realkate de aA.tnnite categorii dc.persoane fiZice,
pi Uozo unor nonne rnedii d,e vmit,cregaza condifii pentru contribuabilii
iare reali-ueaze venitui mai mari decit'media sinu pldteascd.impozit
pentru diferenf a resPectiv d.
I-elea sancfiioneazf, gi gazurile de nerespectare a reglementErilor fiscale
tn domeniil vamal, prin declararea inexact{; sub orice form[,'a valorilor sau prin
r"itrug"t""tunuriloi de la.operaliunile devimuire, ?n scopul neachitdrii taxelor
vamale sau aI diminuflrii acestora ori a altor obligafii fiscalej
Practicarea de cite importatori qi exportdtori a diferitelor mijloace licita
sau ilicite, pentru'a. se susftage de.laplata_sumelor ln valutd cuvernite statului'
coqstitnielevaziuqe valutarS- Sustragerea dlvizelor cuvenite statului sepradticf,,
fndeosebi, prin:

: ;ffi:ffiJ,ffiffildeprecise;
-

bansferuri de'devize in qi din alte Fri cu ftrcilcarea dispoziliilor legale;
h:rism.

pentru ca beneficiarul acestuia

sA

obfrre

an.

unrite aVautaje rliri 6sli1rLa de salariat.

c) evazhate-a contabild, greu de itiedtificat t
iractice, ;"uutil;;
impresia unei evidenle conrabile coreete,.uiilizanO
aoitimonl f"fJO,-f" *"p"i
c*gterii cbeltuielilor, diminuirii veniturilor,I!{cerii profitului
impozabil +i?
consecinldr a obligaliilor fi.scale datoiare.btatuluij . ,
d) evaziunea prin evaluara constd in diminuarea valorii
stocurilor,
' supraesrirnilsa arnorLisnrentelor
qi provizibanglor, in,scopul aeprasarii profin:lui
. in timp.
ln riteratura de speciaritate dournegte o confirzie desivaqiti privingi
in
nofiunilor de evaziune fucald.sifrau:dd.ftscald. ..
'in acest sens, evaziuneafiscald'definqgte o utiliz,are,atili a
$ositilitegor
o{erifg
t'9", iarftauda'ftsctilliest&cciusiderareic^ r ri.i*" aie"ta
{"
qi deschis6
' a legii E.po"l" fi sencfiouati,contraven[ional sau penal.. - ' ' 'Evaziuneaftscalrt:este'privitx catnirriiud;area einesului de impozitare,,
prin: uti'lizarea alternativelor-acceptabile,, reale, p,
preocuparea contribuabf,ului de'auu
"na-*"da:,fiscald.este
d.e legea:.fiscal{ in vigoare.
' 'confuzia se amplificE datoritifine.b.ea4ra
faptului c[ i":iturut r" J" specialitate, gi
frauda fiscal['poate fi rega:ri srru ilegara, -cruptr:c*i."st" -"*u"*te
,

sau pe cale

penald-

- ol amende

i

'
' Frantdafi.scatrd legalii:este consideratE ,subesti:natea materiei ini.pozabile
pe'r:dse de anuniteregimuri fiscale de,favo*irau
aesumo"Llpnoc6deejuridice
ce permit scAparea de impozit fdrtr i:rcdicarea

legii.
In rdrile francofone; fiauda fiscari.r"gurE
?r semaificafia subesrirqdrii
materiei impozabile prinianumite reginud
fiJil" o" ra"oJi*'u" exempru,.in
cazul impuuerii forfetare a materiei impozabile,
In para noastrd,fryda fiscalE tjgaA a"s"*n"azdprocedeele
juridice care
permit'scdparea.de impozitare fa'6 a
ft;tda legeal Eremplur
nobriu in
acesr sens esre procedeur utirizat pe scard
"etl*a
napionari al qFd;r#;;"*rft
comerciale ,"in laorgl'. s2u ,,fn cascadd,' de e6tre
aeolaqi pa6oi sau acetagi grup.de
ay.cilF imediat dupd ce o societate a acestora
.
,

a iegirdiu

n#1*"

a" scutirl de h
doifn
far', prin
aceste procedee, iutre anii rggl
r99ise ridica,h.yaroarea u inoa.nugut, anuale.
' ' Fraudafiscyld.i\sat{ presupune, dincoro de o viotJe aspiriturui tegii
fiscale qi'a intenfiei
l"n*pr_"r"i "
reguritor
impuse pentru stabilir-ea
Ei plata impozinrtui- spre exemplu, c.azur,disimuifuii
materiei impozabile prin absenp, pur qi
simplu, i
operafiuni
fictive ori prin crqarea ae socieiag
.,
plata impozihrlui p€ prbfir

plna''nii

speciali+ti;

ro*" rrriJ*i

ru

iradil;;*";e $i;ffi;*a

r.

2Iulian

i

,.:

.

v*atel '- ,,Fininrele

ficdve.2

o""t.dJril*
i

;

pr,brice

-

tearie qi practica,;,noimr gtiintifica

Enqiclopedica,.BucurEti, 19d1, pag.
f SS. ,.,

'-1'-

qi .

r
:

.

combetere a evauiueii fisqale in integranihba

sa; ,

-:

j

-

.,

in'aceqt'sens, evaziunea. fiscala ilicitd ar .ftebui sd se .regdseascd in
preobupirile factorilor de deeizie politicfl lpania* politice gi Phdahertul), iar
frauda fiscald ar kebui sd intre ?n atentia administafei (GuVemului),care., potrivit
legii, rd.spunde ,de,inf,4pfr;ir"q. p"Uggji qscJ.e a itetrf"i, e*" Buut" fi sJ;;

'

-'t-D;it,

i ,"ui")-i" i"tif;;t

E'1il'"'uiaii*it"*

fraudd, tp,practicQ trawreameiftiritieie tntrg
est;e

incertd,,,

.cele

evaziune si
doud sau o delimitare clard

i

Incertitudinea provine, in.priimql- rdn4 de la futerpretarea legalului pi
ilegalului gi, in al doiiearind, de lacqntadicliile qolu$ilordatede,drephrl.compaxat.
r ht, pr4cticfi tnty4 legal Si ileg4l rytu qistd,:o rUptruf\\ci o:c.ontinuitate.
tneercarfle suacesive de p profita deilipuneli legii conduc centribuabilul de la
legal la fraudn. -As&L sE poete spu n9 cE exist{ trei fanilii de sontibuabili: una
a celor funciarnrentq sinstiti.(albE), alta a gelor funcigmente necinstifi (neagri),
qi.cea gris, care eJadebztr,.fie legitim, prin abitritate, fi.e nelegitim,'prin acrobafiii
sau abuz, de la

i,

lege".3

'

, iclnaile$al[ (qeag[)

. frauda

Sirr,sa.'J. C.Martinez:PUF, PAris, 1990, pag.

.

Il
Fig.

I

Evnziuriea qi frauda fiscalit
Gradele de itegalitzte.

.

l,

:,.'NioGIae Hoanl6:

3Jean Claude Martinez

* PllF,Paris,

1990, pag. 10.

pa9.231.

:

i;Eva,fithuafiscald", Edihrn Tdbtr4a Econbiriici, Bucufe$ti''1997,

i

'

v0a

1,,L,,

N

Frscar,A FE caTwcoRrr DE
------,-*

XySgyhEA
GBL{GATW
FXSCAI

E

, ,i,;r

,: ,,,,

.

" Practic.a

acliunilbr de controlefeclrate
nintni ideritificare"
pirir
prp;;;i,,;; pe "r;;
Q "riiiri
addugard, impozit pe:sararii:
varbarea
apgile,
n;tr:
ii,lu*"riJJJJ,
,*no?te
pi
urndio'arele
pi a fraudei

fi

scale pe ,?1"e.y,rit

i+t" a'*iJia"d

#"#'r'lnfff
u)

-

'

lu

ft

''

*

ra

""r"i*'nl"ii

b)

-

sau rarrairhd

ir..ry.tizintpiplofrti , .:

a"i""#il[.r, ,

r..a

,i.

'

ecbuomici.

"*ffi

ff

1iwdre

yt

p':pti

;;"4e*p,

n"*i,i;toir,

T.

si neindeplinire"
' subunirili
cu aceragiprofir a,i*t"it"i",l"ilei
"oraid"*.fegale.de fuacgiohare la
perioade egatre cu aceea
pentru care s_a acor.dat
scutirea;
deterndnarea impozitului

ffint p"io apricarea.necorespunzatoare a
catculul eronar al
T^:ry:ripi l-.-;;;rr"gre
nerncasate
aI coefici"rirr"i

prevederilor legate,

soldului fach''or
reducerii impozitului uro*tptorttJJ'J#"oor. ryestuia, precum pi al
rn unele cazuri nu se
calculeazd impozitur

ilil;;;gndte ain atte,activiiili
f" Irpi#,J"f*or.,socierrigi etc.)
saq.al
(dobAnzi); '

'

,

;;

:

i'

de,-10 milioane 1ei
relPec$v 50 milisans lei, auryl',
,i""it toiA:
aplicarea eronata a cotei
zero pentr: o.p"r"gi*it"

-

de e.irpo{,. tn cazul
oper'4['ugil9'r dendate prin'intqrmedr4r:s:gare,ef9*[uga36

: ':: '

0peraguni de

exportfnnumeppp.pfru.,,,

-',.
s*quEeSqa.deJ-.'piia;a"i

oao*uu

uLoguu,urpicp impornrr'or
' ' ' de bunuri,.pprp ppzea,targa in,yaml a ugg4acte
fictive
donalie, de la
pastenggi gxtgpni,
u"tu a*
,T 1og
pregum*pi, neincluderea
*, ., . -4 dpco+@
"u+p{rpre,
ip4.ripey.rl"aq"aadeug+fd,hptal.qiiq vannd;.,
'': : " ir 'e.+i.te.reafle,chipu.te6sgaegiiacG"o:u"apu*urqerun--Jaugar',fiir.

': ir'

dp,

.O.g

.

ca agenrul

',

at1'gni

(locafie de gesliuue, p*lrpdri
vemturiior.financiare

rperT^[axeiipevatoareaaddugata

ji;;;;;:il1r";,.i#;"#Jii;;ff

- neeviden$ier'ea;
pu *urou*u aaauga.ta aferentt"
11,'ngviareg l.aFei.
avaqq-udlpr.tqqasatd.qeJ.aclioqti;,',
',,.- nefuregistrarea
ca p1ltitor tu UtiigrunefefQquloi

l"fu pra"ticuiet

_oa."rf;
trarrsferur veniturilor i,,tporudir"
r.ll".L*goro
creare in cartnir
aceluiapt grup, aflare
a"
n"1""Ja
a"
3
profit, concomitent cu inrigisntue"*
n"
ni"fr"o u" "
so"i"Ltua.mr_a;
incadrarea eronari. rr. p"?*i"iJiII.'""JT:,
"aae
special i" rior*ri"
desfasuririiinaaerasi'nirp-;;;;;;";"ulh*ug"*perioadediferite
:

**"

rh

lociete[G

de. sctitire; rprecUm

aq,Ins.cri${,.t444,s4u..efuiarA"aoc.9gi
docqpentE q*iesde- s--*rr cpqsrarat.;.
G*o J"i"a#i*Jofi {1"
a fnscrie'5ii'rppqtafia,e unor
f4chttirf+.;j"r!4"b ag pump.fudd gi chiar
dedqcgri dq.iu,,'.pq'arearee ioaGara:ain
documente,ipa4in'nd arror
societifi' sunt gi cazuriu
*"
-uecppri4dersu*:T$-=:r1[T'_*_*f"i"ri#:nticrpat drepn r.de deduc"re;

"*

"#"]itol
"o integrili "1"T93
neinregisharea
a o*it a'ito, rearizate, fie.prin
neinroe*ir"u
documentelorae"via.of e!ri_e}4;"iriinaf
or"ri"rea,tndrtbumentea
uaor prefuri'de

i"ir"

ilii if,"L
;;ffi;iJJ#;;
far{,aopu*"nter sal4 pe #; ;;
baga d"

. .,.;,

a

ilUiffi_-l-"i--ff H:"Htrj;iffi
*
Sff :1":'g"'"tpentruinvestirii,
d:
s*it, l. '
. .. 1 'ptt^t stat saumajoritm.de
*:i"mruXT"#l'::!
'

taxei pe
"ra;;pr*Fod;;;;
p.f" rii".pecrarea
p.;;##
buar:rile

'

,, , .,

q"*goutu o":-"-"."iiqlg sau dijbanzi
-o;'i

ab..aien:s.-au constatat

.., si sepi";uu.Iareqlii4r-eg opgraXfuEilori;p.ozabilegiip{uengarea?:r
"*"orutt;"
acest
. : ..qrod,a ratrei p.e velpaieaaaasgag
de4ucribiln;iSuii
r"
r""
i ded'e.p.ri.dp taxiee v{gare{i+AusG,.n"

.'

limit r admisi
derege(dmortizrii,"ieirrr;-rr:I;"ialiiirale,,cheltuieridedeplasare|
n.lo1oggr,

aplicarea eronati a regimuliri deducer*or.
d"sfet de
la,agengii economici carc rdali'sa;

"

*o,rou"t*ij
pltii..riu",rlirre.i iil, ,"g"f"
"
-*',
f*eo"i;:banatiia+
'.-l
I, .ir;.
- :]jt$:ltpretiririnarrcetc.);
rnrcg-isrrarea un'or che.r.t*ieti
stipradiftensiorylg.siiLrpeste
fdrd documentu

;+-:Tl:la;

"

eitala.wiaradd,isatdi.,,,

yaloarea adiugatd, cdt
si- operafiuni s.,itit",'
Prevede'dlor
t^""-l-l1:l*
runototr"i

.r.

reductlreatiazei de'ippozitlire, pdn
includereape.cgst'ii

' r'ltl'

Ia"t aw p

:

re fi9 nt'tiror.$ifdr,a,' i;siilJz?.ei
,e vireze
ri rtq(a pe vgl_oarea ad4pgag;h gvi4p.ntra
coritabi_tni;,:
;, i, :,. j-- perr{eg1,s-Earea
e;rei pe velo;; ;J;u;+irff;ilffi
.urui a" m drturi
.

r

.,

;r^g*

:#f'*

-'reur'izarea:1T.::*:,i'g
sau uririzarea
.

..

T-":"t

.. lnrp8t,sF{rl r4aornplete

,irf

;iffiffi#;;#;

a"6.r"o*a'ii;r*-:,f;#ff#lpizate,
";

pu

lr"-rulr.sau inresisrriri."ana.dr- +- j-_ _ 1 r

I

infedo'ale qelor
a'undr ciSdiri la valori
ii,

fn scoptl lm6nirii plalii taxei pevaloarea addugatd, necuprinderea fu

'

i'

!,::

'

baza de calcul. afutrrror elemdntelpr diq factura (ambalaje, cheltuieJi de

..
t'ansport etc.);
- o""i"oi*ea'de cfltrd bdpci a taxei pe.valoarea adlugati aferenti
i

veniiurilor oblinute din valorificarea bunurilor gajate;
sustagerea de la p1at4 taxei pe v4IoqEQ ad[ugati prin declararea unor

-

. iqportud

ca

fiind temll-orare;

-eroridecalcul."
'

:,
'.i

sailari*'

in nritmd" prime; sume reprezeltAnd.participfti labenEfipiq stimulente);
rrplicarea ineorecte a tabElelor de impoaiar, q,.a dreirtr:rilor salariale;

'

-

1'

i'

:,'
elo( pJdtite salarialilor cu tiflu de venihlri
httufor'Su4
neimpbzitarea
baui'sau'ln uahrrtr' 'alte'drepturi acordate
(diverse
ln
ajutoaq
salariale

a)laimpozitalpe

-

,'

-

oir"ginetuaqigi?virarcainpozitului.pe sa$rftidatofttpe'lrtrupersomele
anEejatp pe t** a" conViqtii'civile sau pentru zilieri;
necuqiilarga, |n vdderea irirpo4itflrii, a tuhrrof drepturilor salariale

acordate;

:

pefuregisftarea obligaliilof de pl4ta a imiroiitului pe salarii;
nelnregi,strarea impozitului pe,s?{aitpl sulirlimentar piintnr. dep[pirea

fondului dereferinJfi

salilii;

'

necalculare?i qinerelineren impozitului pe
oerespectarea legislaliei privind stdbflirea bazei impozabile, cumulul,
'
scutirile qi reducbrile 6s imPozit. " '

accize:

d)

La

-:

nbcupdaderea tn baza de impozitare a tufi'1or suinelor irripozabile;
''
utilizarea unor cote iderioare celor
necalcuiarea accjzelor aferente ms -dificdrii codcentfaflei alcoolice;
reduberea dd alcool din mabrii pr-ime sj2re prelucrare (porurnb), cu plata

-

,

legalo; :

coiltravtilgrii sub formd, dp'uium relinut din produ4ia realizat5i
neinpludegea accireloi.in pretul de.Vdw,are a pioiluSelor pentru oare se
datoreazEr.acs .i2€ (bijutedi vlirdutb prin consignalii, b[uturi alcoolice
r"
clmpErat0 de la darticll '€tcJi
.,
plati
a aeciZelor;
ueeviden$erei tn contabilitate a obligaflei de
suskagei<ia de le flatae-.ccizelor.rlrinschimbarea deJrumirii alcoolice

?n

fabturile de import
' '.

..:

:".

e) Ia cetelhlte tunpdzite ;i trye d.gtarale bulefiilui
locale:

.

i\

r'i

stat gi bagetelor

:r,,'-

lL

avansudloi accirtlirte iu
gi aprobarea biianfului,

Nr.

Explipagii.

crL
,1i:

,):

Fonder.i

"

Impozitpe profit

fa$

de fdtan'

fu 1996ir
27:80.

3.

trmpoait pe salarii

.

4.

Accize

5:

T'rpdzite si taxe io'calJ
41Le impozite si tane

6.

',

..

.r

Fsmdlh rag6 de-6ili
' I
ln tcioz
i
'45,82

33,03

TvA

' ,

i'i i

:'

,i26,29

6.73.

9rJI

6rt

14;60',

.3.30

14.53-

j'

1,97

lt it

Sursa,' Cartea Albd, un an d.e grvernare,
decembrie iSSd _ tlecembri,eJggi editati
de
Dcpaqtagreutul Informafiilgr.Publice il,Cuve.rnUuino4ania,
'!' -**'* .'o.
rnai I99g, pag. g

iFffi

irE#

r*:!!r3#

wGr*,r::"grrls{[email protected].,€eBFr!ff.

flri

o

t

vffnzdrile bgdeclaratg (cele care sp fac
inlocmirea documentelor
coresppnzitgare qi fdr5. a fi,fnrtgis"tra{e in contabiliiate);
deducerflq,{alqe (se.rqalize4qe bdnintocmir" ea.de factud false);
erorile intentionate de tnnili.skare;

aplicarea i4aoregl4.4 cotei pgro sap,a scutirilor;
cereri de raurburs.+g neju$dficga,cf,n4 se sglicitd rambursarea taxei
aferente unor mdrfuri exportate sag pe,ntru bqgud la carb legea permite
dedriceri-; ffud tn,sn ca in realitatE dce"s-te clperdliuni si fifost'efectuate.
Dintre md.swrile care pot clontribui Ia limitarea eva:iihnii fiscale tn

I

'Romdni4 meu$.ondm:.

.
.
.

unifi.carealegislagiei,fiscalq pimai buna corelare a acesteiecu. ansamblul
cadrului legislativ din economie;

qffiiiatea acglol prevederi din actele. normative

sarc pot favoriza

evaziunea fiscali gi o maibuni cori:lare a facilitd$J.or fiscale;

reorganizarea structirrilor teritoqiale ale aphratului Ministerului
Finanfelor Publice, astfetr lneflt Sd se elimine paralelismul 9i
supiapqnegle dia 4b-tivitatea organelor de control financiar Si fiscal, in
ceea ce priveste'zupraveghe:eg fipcaltr, controlul frscal .qi combaterea

, e.r4giqniifi:scale; .
.' hecp,rqa tn prirq plan'a contislului
.

:.
:,

.

J

.

prin sondaj gi pe plan'secundar

controlului-pog.rnanurt $i brcesiv;,

editareq ungi publicafii sBecializate de cilre'Ministerul Finanfelor
sa iaciliteze interpletarea tinitara a cadrului nbrmativ
Publice,
"*"
privind idsntifjcarea gi combaterea evaziunii fiscale;

c stabilirearunui.rapor! optim intre salarib gi stirnulerite,

.
'

e

'

a

pentru

cointeresarea ap aratului fiscal;
implementarea unui sistbm iaformatic care si fumizezb ditele necesare
p"otto ideqtificaxea, analiza, gi cbmbatereq fenome[ului evazionist;
instituirea.uu-'ui sistem intera de pregadre pe.rrnanenti a personalului

din Ministerul Finanlelor Publice, cu atribufii'in identificarea

$i

conibaterei evaziunii fi.dcale.
Evaluand probiematica fisifitagi, trebuie sd apreciem c5, oiicit civism
ar dovedi contribuabihrl la piata inrpozitelor gi taxelor, petrtlr el rqxezintf, un
disconfort, dar in acelagi ri;i' estg o.obtgafie fa$.de stat. Ein aieasta cauzd,
consider[m ci statul trebuie sf, ia-fn considerdrE voinJa sonfibuabililoi deoarece
nu:r'si o lcnsimse s acestora la plata imlroziteLor pi,taxelor poate condube-la
diminuarea,evazii.uiii fisgale' atiit de doritd 9i de necesard.

in termen de 15 zile de la data
in le3Etrxd cu uritEtile
i:t*r:-"enite
';a:ri a avttlec, a ad;i:*iisc'irinbxrj

ffi
ffi
HT

F*

Refirzul de

a

prezenti

oda4qernE,E[t6il:

documentele justifi cativd gi,acteld fle'eVidenl+
contabilE prevlzute de lego;uecesare pentnr:

stabilirea oblieifiilor fatii de stat.

.

.

Persaana contibuabild contravenietttd mai suDortd:
..., - '
o stond. esald iu djfbienlete de ,ynazi{, tf"-i,iont
iuaii stapitite &i
orgout de conrral, pe hnge impg_atefi, iaxgte gi con@uEife
n"a"hitai;
in cazul in
aatorate
$i.contritupne
statului au.
T"qodr:Je, ia-+ele
"tuprin
fost diminuate
focd.lcarea dispoziliitor nr"ul",
o'sumd eigard cu dubrul diferenyeiir ,)iumou,
p"taoga oir"reutreie'ae
imnozire, taxl+lcognibqsu srabirire ppriviiiret,
du"e organul de

-

{I

i'

:-"Tg^":yill
tn
termen de iin

cdpersoiaah conribtratiiln a sav6rgi onou6
contravenfie
srqveu*E

an.

yfti conrravg.ntii nu se pot stabir!
pe baza evidenlelor byntrituat]ryrui, irirpozitire,
","
raxere +i
'acestea

.","_!.:f*:f:3YT,".s{14+irii
dbtermira de

L""lJu"d5;#il

orgauul ae c6neot pril
orice documente si inronialii
"rti*or"iat srraoa, io acest scop,
desf'euratd,
inclusiv corlpararea cd activitili gi cazr:ri similare.
coirstararea
pi aii"ff i :sanqliuril]or se face de
c.dtre
_contravenliilor
orgauele
control
,se

*r"*;*" [:il;ffi;lirHTuur
. ''
de
fi:nanciar-fiscal din
MdilSilfi*faui p"it""-i
";dd
din uniraue teritoriare subordonare, caroa
mdn;il;il
#; iinputernicite
de lege. procesul-verbal de verifi.care
se comuicicd,r" Jrpr"
de
cA.tre organul de contror care aapricat
""ir"venienhrlui,
sancgiune4 ir;#;;;;;mult
15 ztre.de
la data inrocmirii acestuia. plaigereaimpohiva

f;oah,F

fntregime.sau ln parle, priri np(gclararea

-

veninuifor impqz?bilq.asqurl€rea olieqtului
:sal a,sursei i.mpoaabilelsau tixabile :ori
:e.&_qtuiirea

oricdror attor operaliuni in aceii

SP:i--- , ..,- ,,.

.,'...,

Ia 5 luni la

lmor
de la

plo""roroi-v"ru"r de verificars
toitoriaa u rort ,aui.iira *oo"*ogi"
Legea pentu combatbrea" "t*i,G
evaziunii fis"a. eilir"+r" i#" a"
fapre care

se solulioneazr de judecdtori,

.

;.$uqFagerea de'la plata objiea$iilor

constifuie infracpinni,

l"

astrel:

.:

"

ta

-'
Z.ani
.fe,!a
)racerea lmor "

rp{u{
x

''.'

"

ti
'i::ij

308

i

ci ig matetie fisca!6, Splicarea celor mai

aspro r4dsuri au nu numai pn

rol repqqator

qn lol
uin"*o.inpoattrt percepu! cu ocazia descopBririi lqil; ci mai dggap[
f4pte. Iqtd de.ce.sanc$unile fisbafe
,pr-o"oti", ep"tt.-oog*ajarea unor asemeneq
?lrapprt cu gravitatea'faptelor, cu
aspre
de
.i*U"ie rtgi,*.-v".rifi"utu.+i *f"iott
i,6A*

^t"itielril.irnri6ritnluiisfusft'as:isu.feciiliva eto'

a Enui

,' '' ' ..

.. .,. .

.

I severitatea pi modfl de aplicale, asdd:
':'
sivargite de
abaterilor fiscale, care in mport cu gravitatea faptelor
Poate fi:
.,,,
qi
"oottilo"Uili
eneiilIc;firsyenfionald,,apliclt[ de organul de control stabiliti
.
fn sruna txp, reglementatd expres prin lege;

de
o*"naa iintriten\ionald propir6onald, stabilita ln raport
ir,l
recidivi
de
caz
generali'
se ap.-\a' ca regr:H

il;*ott**,

"#

existi elgmente de intenfie;
: o*"nan'fio*A,aplicate dq instanfa judeoitoreasc{ pebaza actelor de
controlfiscal,in"u'orio"et"a'iicuintenlieaunornon]1einmaterie
. '- -,ooJa"r"," idftac$rrni' in cazul infracfiunilor sdv'rqite de
rlscara'
pentru an:,'oite rapte mai
contribuabili, reglementErile actuale prevdd'
g"*, *-scE""*acttnchisoaren concomiteut cu alte misuri, cum
ar f intqtZicerea wtor drePturi'
Acnralulre#msanc{ionatorngarfi.completgieficientdacinus-arfi
ile sarritiune fiscald disti:rcte, ins' comFlementare
prin legg
sau chnO

",:H::i::H":TH

asigurat

+6efonne

. celor*atnttmai$,cumarfi:
,..i..,- qi-: penalitapile de
. d.obanili.'rnTjorarile d.e tntgrziere, penalitdgile
datorate'

intbrzieriP;tttt neplata integrald qi 1a termen a impozitelor
adrrs statului prin
care so aplici Pentru a comPensa prejudili$
are 1a bazi
fu tiitp n impoatutui' iar ploceutul de dobind[
""tot*a6o
costul d..e-tmprtmut guvdrnamental;

. ;;;fr"Ar*bt*urilor,care
penale.
gi

il

este o mdsur[ complementar[ sancliunilor
:'

Pentnrstopareafenomenelordeevaziunefiscaldcares-arproducechiar
a.ib[ la indern6n6 9i
ciric: ,-i." a* u*;,;r :nisuri, cl::cJ.:I f;'sca] trelor:ie s5

acelmijloceficacedeconstrfingefe,respectivdereparareaprejuoiciuluit.;::s
impozabile sau taxabile'
statr:lui prin asc'bderea ilocumJntelor sau a obiectelor
t";;;"s, organului de control i s*a legiferat drep mI de a stabili prin estimare

3ii

de impozitare consideratd la acest nivel. Astfel, fiecare contribuabil igi
poate detennina gradul in care suport[ fiscalitatea.
Pres iunea fn cald, ca expres ie a randarrtenhtlui

2.WYAZITJNEA F'ISCALA

problematicii evaziunii
Obiective: Acest capitol vizeasd o prezentare a
unei
economia
ldri' fiind expuse
in
acesteia
fiscale- 9t a implicaliilolr

nrincipalele cdi de
ori#{ri""'7Uihr;"

sancliune4 chiar suferinla, aplicaH conkibuabililor.

acesteia' miiloacele de care dispun

a

t"p* impotriva "u*tinti, precum si regimul
,i^irif,,n"

este abordatd p'roblematica
a principalelar avantaie
exPunere
o
,,poroiirriii; f";1";, fiind faatta se iniegistreazd
in astfel de zone' at
eare
p"rtoLiutoi
oferite de acestea -

iiii"""r"

consideiabitd

a

economici a chelhrielilorpublice pe care le sewegte pentu finanfare.
Evaziunea fisca16 este rezulhnta logrcd a defectelor gi inadvertenlelor
m9i legislalii imperfecte gi rdu asimilate, a metodelor gi moda]itifilor
defectuoase de aplicare, prccum gi neprevederii gi nepriceperii legiuitorului
a cirui fiscalitate excesivd este tot aga de vinovatii ca gi cei pe care ii

volumutui impozitelor
principalele

Sunt p'ezentate, de asemenea, 5i

Dldtite cdtre autoritdlileiscale.
caracteristici ale companiilor ffihore'
Concepte'cheie: presiz'mea fucald; evaziunea fi'scald; "paradisurile
hore'
fis cale " ; comPania
'

provoac6 prin aceasta la evaziune. Cand mrcidle fiscale'apastr prea greu
asupra unei materii impozabile, acesta tidde s[ evadeze. Este o specie de
,,reflex economic" care face sd diqpaE capiialurile pe care fiscul line si ie
impund prea mult. Un impozit excesiv pune pe f,rgd materia impozabild.

ffi

Amenzile fiscale nu-l vor detamina pe conffibuabil sd declare
il vor determina sd ia o serie de precar$i

exact veniturile pe care le are, ci

mare parte
Presiunea fscald.Impozitele alimenteazl tn cea mai

mai rninufioase, pentu a se sustage de Ia obligaliile sale fald cle stat.
Existd o psihologie a contibuabilului de a nu p16ti decAt ceea ce nlr
poate si nu pllteasci. Nattra orneneascd are intotdeauna lendin]a sd punl

'

po"l*";' i"tp"r1"p5 in totalul veniturilor.publice
,".**"t"*f..rUii#,
tpi"dJftr'a.;;;.t"
deoarece
aceasta.deqargcg
90%o' aceasta
SO% Si chiar peste 90%o,
A"'p".t" 80t.li
rlenlseste
nrooortii
:,#;&
"ni*
t"id
oUie"tiu teduse, datorita, T.p{"".+
veniturile nefiscale
"*iiti-LoO
in econornie 9i a gradului redus de
puUfrc
nonderii rcduse a secdrlliui
a activitilii instituliiior publice'
iutofinanfare
**-'p,|ilr"ea
A; T;pi gradul de fiscalitate, adici grad*i
fisc*I est.,
-*'ramttrit
i5r, societatea, economia, suportl,
i"
in .or" *ofi6"uUifii,
ouf"ri. a* activitatea lor, impozitele 9i taxele,

;;;;il;;;^ttatetof

il ilffi# "uiie-"iiiiil"iiit-,t.
de cdtre stat.

tt

interesui general in urma interesului particular; ea este inclinati si
considere imFozitul mai mare ca un prejudiciu- Acest spirit de a se
sustage de la obligaliile fa!6 de fisc este un sentiment colectiv de
imoralitate fiscalb, sentirnent mai puternic qi mai viu, manifestat ln

putorilg orEqenegti, agravat de

pout*

sftAmti

gi

egoisti inlelegere a

Este de apreciat efectul pozitiv pe care i-a awt in RomAnia
-de
intoducerea cotei unice de impozitare
16%. studiile efectuate de
speciaiigti au relevat o reducere important6 a evaziunii fiscale in

de ctnntificare. Presiunea fiscail este. rapoftut +i$i
prelevan
rrrrr^?
i,*-^oiralnr
tovelor notizafiilor
cotizaliilor sociale fSli altOf
,,rroo toiiioi it"p"ritirot;
1!-"1 ry:}1:g
indicator
ei,n
;6"ili1,"X"t
fu
:-1':.1:i,"t,
(PlB,
venitul
PNB,
-"ii'iq
agregat
macroeconomrc
1a!ional)'

ffiild;irrslh,

o

datoriilor sociale.

percepute prin constrdngere iegald

'i"ii""r*i

;"*"t;

Ea poate fi

'fl5

"-""t'7r-'"ut"7*i-ioit" t
aL-

temului fis cal,

caracterizatiiprin ansarnblul impozitelor sistemului fiscal, in mAsura ln care
presiunea fiscalE cre$tq tebuie ca impozitnl s5. nu creeze distorsiuni grave
gi ca el s[ fie just Justificarea prelevErii fiscale se
in utilitatea

s inclionator aplicabit acestei tnfracfiuyi,
""opitolului

7"rriiri, i-;;;;

s is

Abordarea presiunii fiscale, ca raport matematic, intre impozite gi
agregali economici, vizeart de fapt expresia randamentului fiscal.
Presiunea fiscaH nu este o nofiune care poate fi definiE prinh-un raport
matematic. Ea nu serve$te la nimic pentnr a o caracteriza, a cunoa$te
produsul sistemului fiscal gi totalul materiei impozabile. CAtril celor doi
mad indicatori exprim6, de fapt randamentul sistemului fiscal gi nu

ili!

fara noastd.

::*li

gr"+": ffi .119,11i35:
ffi#iffi;[fi;a6
r,ffi .[iffi
J?iiindividual,
"$
in raport cu baza
ffih'ib.i"biluitii

,+

Eli"l"uta

.

25

24

,rg

ffi

I

.L

a

I

?'I'rl.

i!,'
:.'
ii,-r

lil

iii

Evaziune fiscali rrlegali"
tn practica, probierie majore

Ce este evaziuneafiscald'?

*

Evaziunea fncald repreziltd s-ustrugerea ryin,ori11 '"dli:':'
sume
tutegt*r-sau tn"partq de' ta plata tntpoz.ilelor, taxelor gi a altor

iugetului i; ;t"; i-,ig.,1"t';' tocole" buglnhli asigurdritor
Ai iii gifoniur-iiii tp'i"=it" extrabug4ar{de cdtre persoanele
i "raice romdne sa u strdilrc''
i;;;;;; i";t iaiiten*.*iifrauduloasf, cdnd conhibuabil*l, obligat
Evazrunea
a i se
"rt"
s[ furnizeze date in rpti;i""t declaraliei in baza c[reia urmeazl

thk;;i;
'Jint)

St"iiii""t" impozitutJri, i".*g.

la diiimularea obiechrlui impozabil, Ia

F

I

I
I

F

ii

altor

la folosirea
subevaluarea cuantumut ri ioit titi impozabile sau
de sustragere de la plata impozituiui'
"-'
"ai
te se^determipe toate formele de evaziune de
ins[
acest;;;, ;t; nioa pil.ii" nelimitate. in activitatea fiscald exist6
frecvent:
mai
formelare se regisesc
intocmirea de declaralii false;
intocmirea de documente de pldfi fictive;
_ soiicitarea ,"*o*ratii TVA ii a altor impozite gi taxe pe baza
unor operaliuni gi documente fictive;
alcanriria de regishe contabile nereale;
nedeclararea materiei impozabile;
reale;
declararea de venituri impozabile inferioare celor
real 9i
exemplat
un
duble'
executare" d"';;-isk; Jd evideule

'-il;;;;t;Gl-gt!,
-

j
-

- La polul opus se sittreazd. fi.auda fiscald (tennen folosit penfu a
evita utilizarea notiunii de anziunefiscaldfraudulorrsd

-dirninuareamaterieiirrrpozabilerezultatedinredrrcereacifrei
unor chelhrieli
de afaceri-pri" t"t"eiJ"i"u-io'.t.ttoielile'nitftfii a
neefectuate in realitate ;
fachui
, - vAnz[r'ile tEcuie fErt' facturl, precum 9i emiterea.de
supuse
reale
operaliunile
ascund
car€
frri vanz"re efectivd,
impozithrii;
ioiiin"urra bilanfutui, ca rnijloc de {ry{are^* ft:}!:i'-:,T^:

;.'f*il, i tlrte-f ':lg- f ::ntabilul-eef'
rdspund[ solidar pentm fapta comis6'

orrrop*il'
iirirU"a
'

o

ei fiind

nrrurr,tiiJ

i;;ir;,ril.

sau

,iut* o"p*utemd acuti 9i tecvenrd, rnlrimea

acestoia nefiind deloc negldabil['

L

!.

I
t,
F'
li:

t
li

@C5perrtlLli,q::i].-::^!i^cc:r*atereaer,aziirniifisca!e"
publicatd ii ,,Monitorul Ofriial", w.61212'1'07 '2005'
26

ilicitd, ce are

nuanle pleonastice) care consti ln ionduita contibuabilului de incElcare
flagrant6 a legii cu scopul de a se sustage de la plata irnpozitelor, taxeror,
contribuSilor gi oric6ror altor sume datorate bugetrdui de stat.

astfel

datoritd evaaunll
lml
dm impozite,
Micsorarea incasErilor bugetare din
Micqorarea

in general, pin
fiscald ,,legald" se inlelege acea
"r*irne
conduiti a contibuabilului
de a ocoli prevederile legale, r'ecuigAnd la
o combinagie neprevb.zuti a acestora gi, prin urmare, ,,toleralte,,, in
considerarea principiului conform ciruia ,,dac6 legea nu interzice,
atunci permite". Aceastd formd a evaziunii fiscale este posibila doai
cdnd legea este lacunari gvsau prezinti inadvertenfe. speiuiand aceste
vicii legislative, conhibuabilul se plaseazi intr-o pozilie cdt mai
favorabili in raport de legislalia fiscal[ penhu a beneficia inh-o
mdsur[ cAt mai m.are de avantajele prev[zute de aceasta, astfel incAt
reugegte sd-,,sushig[" de la impunere o parte, mai mare sau mai mic[,
in raport de propria abilitate, din veniturile sau bunurile sale. Acest
lucru este' posibil datoriti modului in care reglement5rile fiscale
dispun stabilirea obiectului impozabil.
Aceasti form6 a evaziunii fiscale poate fi lnsE considerat[ gi o
modalitate de optimizare fiscal[, intrucdt evitarea in totalitate sari ?n
parte a plilii impozitelor, taxelor gi a' celorlalte sume datorate
bugetului de stat, dacd se realizeazi, in limita exigentelor legale, poate
constitui un scop in sine.
Frauda fiscali

altul fictiv;

I

ridic[ hrcadrarea unui anurnit
comportameut al contribu{lului in aga-numita evaziune fiscald legaiE
sau in sfera ilicitului penal (frauda fiscal[).

I
tl

I
E

E

Iudiferent cd se realizeazd sub fonna disimul[rii obiectului
impozabil, a subevaludrii materiei impozabile sau prin orice alte cii de
sustragere de la plata impozitelor, numitorul comun in cazul acestor
fapte il constituie incllcarea, cu intenfie, a reglementdrilor fiscale in
scopul sushagerii de la indeplinirea obligagiilor legale.
- Deqi aceastii diferen$ere inte evaziunea fiscald legalb qi frauda
fiscali este unanim acceptatS" in doctini s-a arfltat c[ ,,hasarea unei
frontiere inhe cele doud forme ale evaziunii fiscale reprezintd trn demers
relativ gi arbitar deoarece lnke ele existE continuitate, iar rinia de
demarcagie este extem de fragilE" de foarte multe ori fiind basaH in mod
artificial gi conjuncfural" gi, am ad6uga noi, in raport cu nevoia din ce
?n

le

n:i

acuti ;s

a a.jllee

t.:ni

la !:-geh:l de si:t.

ii
I

i*
,!

.ii
.,ir

rt
,:l

21

#

E:

:'{

L

',!

:q
I

2.?, Cauzele

ev

aziunii fncale

a.{a19i]11yva
pentru combaterea acestui fenomen, cu inrplicalii
pusd in
idt*igcute
^$i
economic, social qi
th schimb'
aolicare o strategle
."";t"*iiota'
lacunard 9i
iuu bpus o legisiaii" l*p"ii*td'
sau o
euverne.rile de pdn[ utim
gov[ielnic
persoilat.timid

ff#;;;d;'' ; tttili
ilihf";ffit,it:'t

Evazivd, pusd in ^"*J'
i-nru"" l t"
uil'p unl.' a" qr-t 1

"pl;;;^J;ui

ffiHilff
"

ii

to

ate ere# nteii

p.iuii.itut" ingelltoare'- in l.oc si
-

la.

evaziunii fiscale,

rniIHtS $.;[t tt

e]a!g1ea 9i aplicarea unor

p.entru combaterea er'
il#fi.'c' il;;t'"t "*L'ui:'fr-io"["t
"fi"iente
fiscale-sunt *"ftpi. Si complexe' l^PTtut

Cauzele evaziunii

am mal spus'

cum
a.u*i"t*ii nt"ate-o constihrie'-aga
are drept motive
iisd
tocmai excesivitate"';;;iJi;-fi;;:''^":t"'
punct de
acest feniir*' bi" 'acest^
tocmai ampioarea p" J" o *"

rdnd.

o

cavzd

n-,-d"[,,"iout",,o'ui*t?nl*m;;i:x,";n' j;r*:';];i:
nresiunea-f1lc^aj lft'.u .at evaziunea fir.;i6;;t";ai +T.q, cu atat
capdtl amptoare $r'
care i$i
uiatu tontribuabilii
saicina si deei gi p,";i"';t"-fiscald uot

i;*tf

m"*t;'tt:J;tLPi{scare.oreprezintiiabse,nla-uneirgrysragj
care'sd ingradeascd
pr.ecis":ff#" ;ffi; "',#-tiulit"
practiciDesele
o""st"
Ieculge-iu
adi
uosibilitaliie contitrJabitilor
legislativd
t=gti-erltutta
u;.t{''
ale i[ii"?iii'r#
frscale clarc,

.
decit
particuiar Ia geneifi etc' nu fac altceva
necorespunzdtoate, ae"ii c""ut
pi""""oi.-efi scalt,intrucatacest

inoclificdri

sdfaciiitezeo',.n,ur"u'loiffioT.ffu*itffi
tenomen este
irnperfecte,

*nei tegislalii

rearltat|ii;gffift;6fi"fi. 9i i*a""tte'1e1or:
,*,oa.i'i';Eiil;;; dS +$9i:tw*qq $i al nePrwederii
tot atdt de

,**."illiuil]ffi
#il;;

n.ifttJt'J*.esivd'este.
"t
si nepricepe",
aceasta la evazirure'
vinovau pe cdt sunt
iiltot*tauin
de aceastr datd' o
suuiectiv
o1&1
tn hnai, o arte"caStii *ujola,-ae
a contribuabililor' dal

(i?;"t;)
constihtie insuficienla;dtriali;i cet'apnegti
t*"91t la incf,lcarea
ntt'ui"'
.nt"aitp1tt9irnpoate'
si excesul de zei
de

i &;di;;

.alq qbltgilor
mar ales prm
ta tfr;i;?tunui sistern.fiscal se misoara
cu gradul
piopo4ioual
i;;t
gradul de consim!ir*'i"-'oip"itt' care este
erazlunea
q:?.
de rezist^enfa "oot]iu"u"'uif i191, tlSpozite''$i
-:: in rdndul
" unei campanii care "i'"edzi confuzie
fiscald. In locul

[t

frffi

si-ittJittJ"iT"gtti*t

Este stiut

ipJ':?t""h5;iilif ";ffiItff *"g*'''i*::ra*T:''1L!x"ffi;iii
directe--ca fornl de
ne aflrm in plin ;#;E ig'i"it
1*.l-en!t'
de conghenflzare a
vinovalie), este i!- it"i"tut' o campanie
28

contlibuabililor cu privire Ia importanla 5i necesitatea achitdrji taxelor,
impozitelor, contritx4iilor qi celorlaite sume datorate la bugerul de
stai. Aceaita deoarbce iirincipala keseture .a _ impozitelor este
reversibilitatea acestora, alica r-eintoarcerea sumelor concentrate de
stat pe aceastd cale sub fortna unot acliuni servicii, g-ratuitali cdtre cei
uu contribuit la formarea fondurilor generale ale societdfii,
"ur"^
ai obligaliei fiscale fiind societatea in ansamblul ei'
beneficiar
Faptele care sunt considerate evaziune fiscal[
Coittotm prevederilor Legii nr. 24112005 pentru prevenirea '9i
combaterea eviziunii fiscale-sunt considerate evaziune fiscala
uni,rdtoarele fapte:

distruse, fapt6 care se pedipiegte cu amendi de la 5'0'00 lei la
30.000lei;
-. - '
.tnipieOigarea organelor competente de a efectua verific6ri
financiare-^fiscale sau vlmale prin r[fuzui nejustificat de a prezenta
documentile legale ti bunurile dp patrimoniu, fie prin impiedicarea
acestoia de.a iina in sedii, iucintd sau pe terenuri, pedeapsa fiind
inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend[;

. -

relinerea sau nev6rsarea, cu qrtgnfie (in cel mult 30 de.zile de

la'scadenia), a sumelot reprezentand impozite .sau contribulii, fapta
care se peh6isegte cu inchiioare de la un-an la 3 ani sau cu amendf,;
-'puGrea in circulatie de timbre, banderole sau fotrnulare
tinizate tutilizate in domeniirl fiscal, avAnd regim special) atdt in cazgl
iri care pirsoana in cauza nu are dreptul, pedeapsa fiind inchisoare de
la 2 la-7 ani, cdt gi ln cazul in care gtie ca acestea sunt falsificate,
pecleapsa constfurd in privarea de libertate. de la 3 la 12 ani;

^

:

stabilirea,

cri

rea-credin!f,,

a

inpozitelor, taxelor

sau

contr.ibufiilor avind drept rezLrltat 6blinerea, fErd dlepi, rle la bugetui
de stat, a unor sume de bani sau compensdri necuvenite, fapta care se
oedepieste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani, in tirnp ce asocierea in
i'eaeiea' s[vArgirii faptei mai sus-menfionate se pedepseqte cu
inchisoare de la 5 la 15 ani;
- sustragerea de la iudeplinirea obligagiiior fiscale, caz in. cat'e,
daci ureiudiciul produs este mai grare de 100.000 eruo, lirnita minimd
si mixima a pe^depsei se majoreaztr cu 2 ani, ln timp ce,.dacd
irejudiciul este mairnale de 500.000 euo, limita minin[ gi maxirn[ a
pedepsei se nnajoreazl cu 3 ani.

29

f.

'i

a. i,

fl '!

t

i;t

i'
lu

l,
li:

i

Faptele ce pot fi considerate drept sustragsre de"la
indeplinirea obligafiilor fiscale:
- ascunderea bunului ori a sursei impozabiie sau taxabile;
- omisiunea, in tot sau in parte, a evidenfierii, in acteie contabile
ori in alte documente legale a operaliunilor comerciale efectuate sau a
veniturilor realizate;
. - evidenfierea, in actele contabile sau ln documente legale, a
chelhrielilor care nu aulabazd, operaliuni reale ori eviden{ierea altor
opera!iuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile,
memorii ale aparatelor de taxat ori de n:arcat elechonice fiscale sau de
alte mijloace de stocare a datelor;
- executarea de evidenle contabile duble, folosindu-se inscrisuri
sau alte mijloace de stocare a datelor;
- sustragerea de la efectuarea verificlrilor financiare, fiscale sau
vamale, prin nedeclararea, declararea fictiv6 ori declararea inexacti cu
privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
substituiie4 degradarea sau instu[inarea de clhe debitori ori
de cdtre terfe persoane a bunurilor sechestrate.
Situafii de reducere a pedepselor:
in cazul sivArgirii unei infracliuni de evaziune fiscalq daci in
cursul unnbrirji penale sau al jridecdfii, pAn[ la primul tennen de
judecatfi, invinuitLrl acoperfl integral prejudiciul cauzat, limitele
pedepsei pentru fapta s[vArgitd se reduc la jumitate;
- dacd prejudiciul cauzat gi recuperat este de pAn6 la 100.000

-

euro, se poate aplica pedeapsa cu amendE;
dacb prejudiciul cauzat gi recuperat este de pAnd la 50.000 euro,

*

se aplic[ o sancfiune aduinish'ativd care se inlegisteazd in cazierul
judiciar;
- reducerea pedepselor nu se aplic[ dac[ f[phritoml a mai
s[vdrqit o infracliune prev6zut5 de prezenta lege lut-un interval de
5 ani de la comiterea faptei, pentru eare a beneficiat de reducere a
pedepsei.

trnstitu.tiile abititate sI aclioneze penffu reducerea evaziunii
fiscale sunt: Direcliile de inspecfie fiscall, Direclia Antifraudn Fiscali
gi Garda Financiari din cadrul Agenliei Nagionale de Administrare
Fiscal[, Organizalia de Lupt[ Antifraudd (OLAF) pentru Fondurile
europene, organele specializate din catlrul Ministerului Administraliei
gi Reformei Adminishative (polilia economicd), organele specializate
d,n

cou;i

contextul actual in .g-are se g[segte omenirea, manifestarea
globalizdrii in toate domeniile vielii economico-sociaii nu avea cum
sd nu aibi un colespordent. gi in dezvoltarea unor refele de
criminalitate economico-financiarr transfrontalierd. Mai muit decat
at6t, relelele de crirninalitate economico-financiarl sunt cu uD pas
inaintea celor care sunt.indrituifi sr lupte impotriva lor. Infi-actorii se
ldapteazi mult mai rapid profundelor iransfomr[ri ce au loc in lumea

de azi.

insd, prin .conlucrarea
ffui,
'organisme organelor abilitate din multiple
^ _.
infiurlarea
unor
comine la nivelul iustihrliilor ^ uniunii
Europeng schirnbul instantaneu de inforrrafii, schimburile de experienla"
utilizarea mrjloacelor informatice perfonnante etc. s-au iruegistai
rezultate notabile in lupta conha infraclionalitiilii economico-financiire.
2.3.

r,

P ar adis

u rile

fu c aI e "

No{iunea de,,paradis fiscal'rz
Paradisurile fiscale sunt l6ri sau teritorii in care persoanere fieice
sal juridice stabilite aici sunt supuse unui regim priviiegiaf fie pentu
:e nl sunt impozabile, fie pentru c6 plitesc irnpozit pe venit iau pe
beneficii mq! nnfin ridicat decdt cel pldtit in lara din cale provin,
,,Paradisurile financiare" sunt entitflli sociale, economice gi politice

create penffu a atrage investiliile.

- . 49.*t9 ldri se impart in cinci tipuri: se poate alege aici
domiciliul fiscal, locul de instalare a bazelde lncm,-se poate titi aici,
se pot cAgtiga bani sau se poate obline cetdfenia. in prezent, existd
aproximativ 70 de,,paradisuri frscale".
REdlcinile istorice ale ,,paradisului fiscal,' le identificarn in
Grecia Anticd, unde, pentru a sclpa de taxa de Z% asupra irnporturilor
gi exporturilor, comercianlii se mutd in insulele invbcinate marelui
orag, aflate in exteriorul acestuia.
In Evul Mediu, in unna negocierilor hanseaticq oragul Londra
este scutit de toate impozitele. Inh-e secolele XVI gi XVil, Flandra
constituia un adevdrat ,,paradis fiscal", deoaxece" in porturile sale,
coinelcianfii aveau un minirn de restricfii. in 1889, a doua bancd ca
mdrime din Canada, Bank of Nova Scotia, gi-a deschis o agenfie in
Caraibe gi in Jarnaica penfiu a permite clienlilor s[ beneficieze de
avantajele fiscale gi financiare in operafuni de.comer! internalional.

I

"l!

:'.

i,$

Parclietelor.

i'$

\{-r1\l'.SOV&"fO

30

rl
.i,,1

3l

',;

iI

iifl
,'{d
{

Dupd Al Doiiea R*!?i Mondial,..imp"-11?l?,;pXi'*t"{:-t'",1
^'p
""#.#'"'iiintitlirii,
j
.
f,"Ta ursluul' I rurL^v
rlscale
r,r.
vedere
"*"-'i*"i otive' Ti;1!l^.:".-'
Ei aveau in ".::::i
^i
multinalionale
- au awt cele mal manln-r--:
r-k^ .^^iar;rilp-fiice

i

llillffiH";"'"zuffi ;;";;rJ'n'"F3ryi,*1:^--?.TFt'H:l*:
ffifi:*;i T":;*";-;;-;'il
:ltrjy:i,5::13
"tt1?i.:11.
qi innoirea
"*-'"*ii
la reinvesti'ea
^

H?lf;"uii ":i':ffiil;i?ti""
de Producfie'
miiloacelor
care au
'^"r'"T;;;rrr"i
oL ,,puruais fiscal'' include. toate aceie state
penfil -":t:jll
impozitul pe profit zeto sau- nesemnificativ
existii trustun
care
in
la
refera
ldrile
b*.r.J!i-se
;;il;;"i"'. 1u.,,
este foarte
gi

g"n.i"i tu*.ior impozitelor
offshore gi in care
"i""'r"i
h"f care igi hesfigoar[ preponderent
practic,
redus.
respective sunt
^"r.,"u"'Ji*"t-,tett
cu ."pita'!!tuq, iar sucursalele
activitatea firme
''
conduse de cdtre cetlleni ai fdnt ',adopnv€
de.fapt nu

iu care
O firma offshoritJlT"ilF tita inh-o fard
astfel incdt 'toate
qconomibe'
;;-Et'.siq'"
f.i
-"tt;tiiqg
desfbsoari niciun
afara granitelor'
din
f,i,il- .bttr;t
fie percepute la
sunt
taxe
i;rd#ir-t"ite
,,paradisul fiscal,,
politicd
Aceasta
deloc'
n" *--** perceputeinvesteascd
un nivel sclzut,"rt"t.ui'io"
care
zone,
in
s6
bbgate
il#j;a l"ai."ii1i-firmele
*"'"' ir fi trecute cu vederea'
altfel
iabilitate maximd pentru afacerile derulate
l;i; ;;1 ;i#il,fit"titoti"l.
acestora, avintaie fiscale' reducerea
';il;t.ifi.area
de firme sau persoane f,a
investiliilor, im-p-ozite
impozirelor, .orrna",iliitii^ttq
i"oiau avantaje soeciale in ceea ce pnve$te
il'#r.;i;i;; Gi;;;i
t:anz'ac'tii' garanteazd
impozitele pentry aiumite p""ou""- 'uu
cdtre guvern 9i urt
egal.$9
katament
un
asigurd
impotriva exproprieni,
politiel
5i econol'nlca'
controi grru"*"rr,rniol tiini*, stabilitate
libertatea
tiocftattra imporrului.
impartantd in
ilii,1i'ffi;pean s-a observat c6. o piedi_c[
care
la
a"plsiarea'tt*"^.tiiiot itegate 5i un rnijloc pentrU criminaiitatea
imPiedica
SuCceS Penffu a impiediCa
aneftazd' cu s'ri"es
o.1,.^,-ico-finarrciard aPe
ecbnomico-financiard
:io^at
"irbancar.
il
nnrrctifrrie
sistemul
silltT:l
constituie
il
al".-oitttof
verifi cdrile organelor
fttc3rt
.
p',
rrscar e
;t

i;

ffi;;il];-

,Fii?iilii'irJ'

ffi;i;;

;;;"'ie
"ilt;."i

iiilii!]""iitoJ^?a'"u"I.r.

*':l!idl;'.T*::3i:
in 'alte
t+'i ei increderea

::;:;;";;ii"
eficienla ssistemelor fiscale in general.
cetileanului in ..r';e"ta
;;if
ffi
;;;;i;'i;;6ilti.it*,y"'l{*lnt'gtT1-1-:"::i+::*

,,p*ua-iJ.,iin;J"l;;'ilf e.X;,;.0'+:l*:,q':l*::^*1,:u*'6ainlltura
statelor respechve'
I'i"tug*u de ,,paradis fiscal" aplicatE

1. Avantajele oferite de ,,paradisurile fiscalel':
a) beneficii ofedte de ,,paradisurile fiscale" persoanelor fizice:
.

nuld sau
impozitarea
-

scezute;

,

-

i uridice :
imediat
amrl
impozitate
in
sunt
beneficiile
anumite
in.
16{,
urmdtor realizfii lor, impozihrl fiind calculat pe ansamblul beneficiiior
nagionale gi stdine. Acest fapt permite inkeprinderilor_care au fiiiale in
strdinitate- si intdrzie impozitarea 'care este subordonatd repanierii
b) benefi cii oferite.de.,paradisurile fiscale"peru

a anelor

beneficiilor;

- aceste lEri sunt adesea folosite pentru a efectua tranzaclii de
breyete, m6rci-qi procedee de fabricafie, care constituie bunuri
incorporate;
'- fqloshea unui
,,paradis fiscal'o fqciliteazd elaborarea

in

circulaEie

a

gi

punerea

documenteior comerciale justificAud respectarea

glemgntirilor. comercialei
- i1vg.sftrile realizate nu mai anfeneazd impozite plus-valori ?n
cazul cedirii lor;
- conturile tn monede convertibile gi secrehrl bancax pot u$ura

re

obligatiile gestionarilor in perioada de fiuctualie a monedelor qi a
impoiitelor pe dobAnzi;
- lnfiinlarea unei filiale infr-o asemenea lard permite o rnai mare
suplele gi o discregie m[ritd in gestiune;
- o. filial[ infiinlatl inh-o asemenea !ar[ poate fi utilizatl de o
intreprindere ca punct de cumpdrare penfru propriile:sale m[rfrrri, carc
vor fi revAndute uzinelor tlin'stdindtate, profitdndu-se de remizele
oblinute

f[ri

a pierde beneficiu].

vinz[rii;

?nfiinfarea unei filiale ink-un ,,paradis fiscal" pennite
cuurpirarea de material la pregul pielei locale, fapt care pemrite
realizarea de beneficii neimpgzabile;
.- firmele mtrtinafionale, interesate sd devind propriul lor
asigurator, infiir4eazi companii de asigur6ri captive, datoritd
coshrriloi ridicate ale asigudrilor, precutn gi datoritd caracterului
neasigurabil al unora dinte activit[1ile 1or.
2. Sisteme de impozitare

in func1ie de sistenrul de irnpuaere prgcticat, ;,paradisurile
fiscale" pot fi.clasificate in trei categorii:
- tdri in care veniturile. realizate in strdin[tate sunt scutite tota{
impolitul pe profit. in aceastE situagie selpldtegte o taxi anuaid
de exemplu, Insulele Virgine, Belize etc.;
Oe

fixl,

,.1

..ll

JJ

'ri
J
'ii

A

fr1

i.:
:
,t:

t'

Infrasfiitcttna bine duvoltatd. ,Baradisurile fiscale" oferd servicii

tdri tn care baza de impozitare nu-este profitul reaiizat, ci
vaioarea capitaiului social, de exernplu, Stiftungul din liechtenstein
daCIreazd un irnpozit egal cu 0,1% din vaioarea iapitalului social''dar

-

nu
-- mai
-- pulin de 1000 de franci elve$eni;
-iaii in care se inpune un venit fix' cel mai cunoscut 'Baradis
fiscal"'care utilizeaz6 acist sistem este Qips' unde fintrele offshore
plltesc un impOzit.de 4,250,4 dinprofitul realizat.

perfecte de telecornunicagii, sistem bancar bine dezvoltat gi stabil.

'

3. ComPania offshore

limiti - desemneazi o companie oare nu
desfi$qard activitate comerciali ln lala in care 4 fgst inmatriculatd,
ceea ce inseamnd c[ nu rezlizea;2l' venituri din lara de rezidenli'
Teoretic, companii offshore se pot inr.egisha in orice lqri din iume, dar
OtrshoG -.societate la

nu
--- peste tot se pot obpine 9i avantaje fiscale.

-

co-paniile offshoie pot fi.folosite in foarte.multe

domenii:

domeniul L*"*, imobiliar, trausport rnaritim, asigurari, proprietate
intelectual[, irfvestifii, finanfe, servicii, comerf etc.

de

Cele rnai des folosite forme'de socie.titi offshore sunt:
I .o*puoiu nerezidenii (non-rezidgnlj;
- Intemational Business Company (I.B.C.);
- companiile exceptate (exemPt);
- L.L.C. (Lintired Liabiliry Compqny\;
- trustul.
a. Avantaiele camPaniilor ffihore
Fiscalitaiea redusit' in toate o,Paradisurile fiscale", regirnul ugor
impozitare al companiilot offshole este gqrantat prin lege'

Fiscalilatea este zero seiu aproape zero' prontu acumulat de
cornpaniile offshore se impoziteazd in statul de rezidenli' iar aceste
staiJne nu aplicd niciun impozit Pe Profitul obfinut' fie acest irnpozit
este foafte mic (max. 5%).
BirocraSiesczizuld' Companiile offshore sunt scutite de- obligalia
de a tine contabilitatea, regisftele corbslglsls 9i rru sunt obligate la
prezentarea bilanlului contabil'
Anontutitate' Datrlle de identificdre ale aclionarilor 9i ale

aclminishatorilornuzuntpublice.

:

Proteclia patrimoniuluL Legea garanieazi dreptul de dispozilie
absolute a iclibnarului asupra inu'egutui panimoniu al companiei'

Profitul comp'aniei offshore poate fi utiiiiaf oriodnd dupd voinla
beneficiarului finr:ei'
34

unarfirme offshore
offsho're
sunt-supuse reglementaritor din jurisdiclia
. .Cgnipadiile
de origine.
Numele. In unele ,paradisuri fiscale" existE restriclii cu privire la
numele unei compaaii tj'ifshore. Nu vor fi acceptate nume care con[in
-precum
cuvinte precum Crou,tri, Royal, iar 'cuvinte
International,
European,.National sunt acceptate nunai in anumite condilii.
b. infitnparea

Cuvinte precum Bank, Asigurdri, Investilii, Fotzd necesiti o

anurnit4 procedtui de acordare,:precum gi indeplinirea unor condilii
materiale inainte de acordare.
Capitalul socidl ir,
ce privegte capitalul secial, trebuie
""""
frcuti distincgia intre jurisdicliabazatL
pe sistemul juridic anglo-saxon
gi cel continental. Sistemul juridic anglo-saxon este mult r4ai flexibil.
Aceasii flexibilitate este cda'mai pro-nunfati in Caraibe; ln sistemul
jyri{ic continental, m6rimea capitalului social gi modul de punere la

dispozilia firmei gste riguros reglementatd.

De

exemplu, in

Liechtenstein, acliunile firmei trebuie subscrise gi achitate.
Acliunile co.mpaniei- Acestea pot fi inregistrate sau la purtitor.'
Defindtorii de acfiuni inregistrate sunt inregistragi. in docurnentele
compaaiei, precum gi tn evidenlele publice de la Registrul Corner,tului.
Ac$iunile la purtdtor nu suut nominale.
Menzorandumul de'asociere. Acesta este un.document semnat de
!.
c[he acfionarii firmei prin care sunt stabilite dorneniile tn care aceasta
igi va desfigura activitatea. Compania va fi autorizati si desfEgoare doar
activit4lile nominalizate in acest document. In rinele ,paladisuri fiscale"
se petmite inseralea in acest document a uuui paragraf general in care se
stipuleazi ci firma are dreptul si desfbgoare acele aclivitdfi, care, din
punctul deVedere al directorilor, pot aduce profihui insemnate.
Acf.onarif. Acgionarii compauiei pot fi atdt pe$oane fizice, cdt gi
persoane juridice. Acegtia sunt definitorii legali ai companiei.
Directorii. Acegtia rdspund de intreaga activitate a cornpaniei,
atAt in fafa acfionarilor, cdt gi in fala autoritlfilor.
Secretarul..Poate fi o persoanf fizic[ sau o persoand juridicd.
Acesta pisteazi toate documentele companiei gi este resppnsabil de

relaliile companiei cu 'Regiskul Comergqlui gi cu organizaliile
guvernamentale.
Pentru infiinlarea unei firme offshore este necesar:
- sediu social in fara/teritoriul respectiv;
- Contabifitatea firmei si se !.in5 in fara/teritoriul respectiv

{-tn; r:, ll-':- .icng);

35

Anonirritate totald. Datele privind' identitatea directorilor/
proprietarilor 'nu hebuie comunicate autoritalilor, de exemplu,

fie non-rezident pentru - a :beneficia'
- DroDrietanrl sE(Bahamas;
Jers.ey' Bermude);
avantajel! iilui; oi"tit.
fiecare an (Irlanda' Hong
uiu'n#liottut"tii'
,,n",
- tinerea
Kong, N[u*, b.t*ua.l;
Virgine
- un reprez"nt#i in fara/teritoriiri respectiv (Insulele
de

Britanice);

'

--

-

instalarea administraliei
iespectiv (tlrugu: Y);

gi a conducerii

in

b-a[amas, Belize, Insulele Virgine.

Publicitatea parliald. In Panama, de exemplu, in Registrul
Comerr,ului se inrefiisneazi numai ilatele de identitate ale directorilor,
dar nu si ale proprietarilor.
;tdd"-AtAt directorii, cat 9i proprietarii sunt treculi in
registe publice (de exemplu, cipru).Atunci c6nd adevdialii proprietari

-- "-i;;i;i;i;;

tara/teritoriul

oriOot db ca numele lor ia apara in actele constitutirre ale societdfii, ,se
rccurge la utilizarea proprietarilor/directorilorlominalizali. Astfel, contra

in strEinltate;

- desfiqurarea celei mai mari Pfrti din activitate
(Gibraltar);
- dovada r"r"tittiJ"iiut#"'"1"^"ttionarilor
(Cook)'
rezidenr
- cel pulin un secretar t. poit fabe foa*e rapid (24 ore) fErd
Inmatricular."
""*pl*"i
totusi' pentnr a p-utea fi infiinlate
a fi necesari prezenla il.,fi;iiirl"l'

cost, una sau mai multe persoane acceptd sd fie trecute in actele
constihttive. De obicei, funfuionarii nominalizali apar numai in actele

constitutive.

"'p:"t*'ntltpt;oa, : ace.ste-.comp-"nii bebuie sr respecte
;;;fi;
condiliisuplimentarelegatedeextatentonalitateaactivitililorlorgi

,'
TESTE DE VENFICARE

de domiciliere.

contabilitatea obligativitnrtii tinerii contabilitiilii, in
de vedere al
rrmbtei offshbre se impart in:
tu".6d; i;"r-u"a" iii i";ii"i;;;'i"lnioiun
fe! dg contabilitate, fiind
_ frrme .ur. *?Jil"-i.-ra ri"a
Beiize-etc');
obiigate doar t" ptata t iJitJt fd;F;h*"as'
de exernpltl
contabilitElii,
firme care d;;bii;;t" tu iio"r"u
c'

nin punctul

Irlanda, CiPru, UruguaY etc'
d. Organizarea companiilor

offshore

- -r^,,

--- existd nici
fiscale" nu
;.$i:;*;ujutiiuttu,,rgtd'i9*ilor sari
companiilor
directorii
ingrddire legala ." p;id; la*liroprietarii
pe care
condilii
anumite
unp.un
iare
;ith;;;,.ii.ta 9i *.i":*itaidlii
acestot

.

5. Care sunt faptele ce sunt sanclionate de legea penald sub
'aipectul sdv.firgirii infricliunii de evaziune fiscald?
.6. Ce sunt,panidisurile fiscale"?

^*:-+x

It.

companii.

care reprezint[ "Pq-"ditIl fiscale"' se
-pt;p;ietaiilor/directorilor
Astfel, in anumite !dri,
(de exemflu, in
stabiles re prin lege
"il;fi
u"u"ie da aiba cel pulin trei directori)' -.
-i,;;;fi;unlir.
-'Tid lali ild;;;dtFi""
pryite ia na$onalitatea dilectorilor,
f'".*i he munc[ ceiitenilor statului in care
urmtrindu-se sd se
cel putin unul
"rig*
firma este inmuticuia&*(io';;"il;"in, ae ex'emplu

l:

direcnrilor/proprietarilor - i
offshorefolosesc

{

e. Publicitatea datelor

De cele

directi'ri Si

*ui *JL-*i, pioptiit*ii lompaniipr
ia'p6stra

""tioo"i"l*iiiti*fr"ti
confidentialitatea.
36

aI acesfui stat)'

pentnr

aronimatul

gi

4. Enumerafi cinci forme in care se poate manifesta evaziunea

fiscal6-

d;i;-';-1"'ioA"pfioeasc['propiietarii sau mariagerii

il;G a;;iori treuuie sd'fie cet{1ean

L Ce este presiunea fisc.ald?
2- Ce este gvaziunea fiscall?
3. Ce este frauda ,,legali" ?

l'
l

I
I
I

i,
F
li
t.
E

i

r

!
I

37

E

[.
[t

t
L

*

-d

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close