of 4

Caz Clinic Retractie Gingivala Iatrogena

Published on March 2017 | Categories: Documents | Downloads: 36 | Comments: 0

Comments

Content

Cazuri clinice

Retracţia gingivală iatrogenă. Tratament
chirurgical şi restaurator. Prezentare de caz
Andrada Şoancă, Daniela Condor, Alexandra Roman
Catedra de Parodontologie, UMF „Iuliu Haţieganu”
Rezumat�� �
Lucrarea de faţă şi-a propus să prezinte tratamentul pluridisciplinar al unui
caz clinic de retracţie gingivală iatrogenă protetică. Pacientul a prezentat o expunere
a suprafeţei radiculare la nivelul primului premolar maxilar stâng, clasa I Miller, cu
o înălţime de 2 mm, consecinţă a unei proteze fixe incorect adaptată marginal şi care
a invadat spaţiul biologic. Tratamentului a avut drept obiectiv reabilitarea estetică
a zonei. Planul de tratament a avut în vedere acoperirea chirurgicală a suprafeţei
radiculare expuse şi colorate, prin lambou poziţionat coronar şi grefă de conjunctiv şi
realizarea unei proteze fixe adaptată morfologic şi funcţional. Acoperirea radiculară
a fost de 100% la 2 luni, iar câştigul de gingie keratinizată a fost de 1 mm. Valorile
adâncimii la sondare au fost identice, înainte şi post-operator. Integrarea grefonului
în zona gingivală înconjurătoare a fost optimă. Rezultatele au fost stabile la 6 luni
post-operator şi deficitul estetic a fost corectat.
Cuvinte cheie: retracţie gingivală; chirurgie; ţesut conjunctiv.
Gingival recession of iatrogenic origin. Surgical
and restorative treatment. Case presentation
Abstract
The aim of this paper was to present a multidisciplinary treatment of a clinical case of a gingival recession produced by iatrogenic prosthetic treatment. The
patient presented a 2 mm height Miller class 1 gingival recession at the left maxillary
first premolar caused by a fixed prosthodontic appliance with incorrect marginal
adaptation that aggressed the biological width. The main objective of the treatment
was the esthetic rehabilitation in that region. The treatment plan had in view the
surgical coverage of the exposed and colored root surface with a coronally advanced
flap associated with a connective tissue graft and the tooth restoration with a
morphological and functional correctly adapted metal-ceramic crown. The obtained
coverage was 100% at two month follow-up visit and the gingival keratinized tissue
gain was of 1 mm. The probing depth values were the same before and after surgery.
The gingival graft was well integrated in the surrounding tissues. The esthetic
disharmony was solved.
Keywords: gingival recession; surgery, connective tissue.
Retracţiile gingivale din categoria defectelor de
dezvoltare [1] apar ca şi consecinţă a acţiunii unui factor declanşator, de cele mai multe ori traumatic, pe fondul
unui factor local de vulnerabilitate anatomică. Factorii
iatrogeni se constituie de multe ori în factori declanşatori
şi dintre aceştia, tratamentele protetice ocupă un loc
important. O serie de gesturi protetice pot agresa ţesutul
parodontal determinând retracţii gingivale, care antrenează
Articol intrat la redacţie în data de: 14.11.2010
Acceptat în data de: 22.11.2010
Adresa pentru corespondenţă: [email protected]

118

la rândul lor durere, alterări estetice, teama de pierdere
a dintelui. Lipsa de atenţie a practicianului poate duce
la agresarea spaţiului biologic, fie prin manoperele de
pregătire a aplicării coroanelor de înveliş, fie prin plasarea
unor microproteze cu limite sub-gingivale prea profunde,
fie prin aplicarea unor reconstituiri în absenţa unei gingii
fixe adecvate, ceea ce poate induce leziuni parodontale
localizate. Atunci când spaţiul biologic este invadat, apare
un răspuns inflamator cronic local de apărare, ce iniţiază
distrugerea de os alveolar, pentru obţinerea unui spaţiu suplimentar pentru recrearea unui nou ataşament conjunctiv.

Clujul Medical 2011 Vol. 84 - nr. 1

Cazuri clinice
Cantitatea pierderii osoase este imprevizibilă [2].
Atunci când se realizează un tratament protetic fix
în absenţa gingiei fixe aferente dintelui tratat, retracţia
gingivală se poate produce la scurt timp de la încheierea
tratamentului, mai ales în contextul unui parodonţiu
subţire.
Lucrarea de faţă îşi doreşte să prezinte tratamentul
pluri-disciplinar al unui caz clinic de retracţie gingivală
iatrogenă protetică.
Prezentare de caz
1. Descrierea pacientului şi zonei de intervenţie
Pacienta ML, 27 de ani s-a prezentat pentru consultaţie şi tratament de specialitate, la Catedra de Parodontologie, UMF „Iuliu Haţieganu”, datorită unei retracţii
gingivale şi colorării inestetice a suprafeţei radiculare expuse, la nivelul primului premolar stâng maxilar. Pacienta
era în bună stare de sănătate generală şi nefumătoare.
Examenul intra-oral a relevat un status excelent al
igienei orale (indice total de placă IHI 22%) [3]. O retracţie
gingivală clasa I Miller, de 2 mm înălţime a fost evidenţiată
la nivelul dintelui 2.4, care prezenta o coroană de înveliş
metalo-ceramică incorectă din punct de vedere al adaptării
marginale şi a realizării contururilor anatomice corecte
(Fig. 1). Datele clinice rezultate din examinarea parodontală sunt redate în Tabelul nr. I.

şi realizarea unei proteze fixe adaptată morfologic şi
funcţional. Tratamentul protetic a prevăzut aplicarea imediat post-operator a unei coroane de înveliş provizorie,
iar ulterior protezarea definitivă. Consimţământul scris
al pacientului a fost obţinut, după explicarea prealabilă
a protocolului de intervenţie, prognosticului şi posibilele
complicaţii.
2. Tratamentul chirurgical
Designul lamboului deplasat coronar a fost similar
cu cel descris de Langer et Langer [4]. După realizarea
anesteziei cu articaine 2% şi epinephrine 1:100,000
(Septanest®, Septodont), a fost realizată o incizie intrasulculară. Apoi s-a ridicat un lambou de grosime iniţial totală
şi apoi parţială. Au fost realizate două incizii verticale,
cu punct de plecare în partea distală a papilelor adiacente
dintelui. Lamboul s-a decolat apical de joncţiunea mucogingivală şi s-a realizat tratamentul mecanic al suprafeţei
radiculare expuse, cu o chiuretă Gracey 7/8. Prelevarea
grefei conjunctive s-a realizat din palat, din zona premolară, printr-o incizie unică [5], aceasta s-a adaptat locusului şi s-a suturat cu fir resorbabil 5-0 (Vicryl®, Johnsson&
Johnsson). Lamboul s-a deplasat coronar, acoperind complet grefa şi s-a suturat, folosind o tehnică de sutură suspendată (Fig. 2). Pacienta a fost sfătuită să evite periajul şi
alte traume în zonă, timp de 14 zile şi să clătească cu soluţie
de clorhexidină 0,2% (Corsodyl®, Glaxo Smith) de două
ori pe zi. Firele de sutură s-au îndepărtat după 2 săptămâni.
Măsurătorile clinice s-au efectuat în momentul iniţial, la 14
zile, la 2 luni şi la 6 luni post-operator. Aspectul la 14 zile
şi 2 luni post-operator se observă în Fig. 3 şi Fig. 4.

Fig. 1. Pacienta LM. Retracţie gingivală clasa I Miller şi proteză
fixă unidentară incorectă, la nivelul lui 2.4.


Tratamentul a avut drept obiectiv reabilitarea estetică a zonei. Planul de tratament a avut în vedere acoperirea chirurgicală a suprafeţei radiculare expuse şi colorate,
prin lambou poziţionat coronar şi grefă de conjunctiv

Fig. 2. Pacienta LM. Aspect imediat post-operator al retracţiei
gingivale acoperită cu grefă de conjunctiv şi lambou poziţionat
coronar.

Tabel I. Parametrii clinici în momentul iniţial, la 2 luni şi la 6 luni post-operator.
Parametrii măsuraţi la nivelul feţei vestibulare
Înălţimea retracţiei: ll zona medio-vestibulară
Adâncime la sondare: mezial
Adâncime la sondare: median
Adâncime la sondare: distal
Gingie keratinizată: i median

Moment iniţial
2
2
2
2
4

2 luni post-operator
0
2
2
2
5

Clujul Medical 2011 Vol. 84 - nr. 1

6 luni post-operator
0
2
2
2
5

119

Cazuri clinice

Fig. 3. Pacienta LM. Aspect la 14 zile post-operator.

Fig. 4. Pacienta LM. Aspect la 2 luni post-operator.

3. Tratamentul protetic
Înainte de intervenţia chirurgicală, s-a realizat o
amprentă segmentară folosind un silicon de condensare
de consistenţă chitoasă (Zetaplus®, Zhermach) a coroanei
metalo-ceramice şi dinţilor vecini, iar apoi s-a realizat
ablaţia protezei fixe. Imediat post-operator s-a realizat o
coroană de înveliş provizorie din acrilat auto-polimerizabil
(Fill-In®, Kerr), adaptată juxta-gingival, care s-a cimentat
cu un ciment provizoriu fără eugenol (TempBond NE®,
Kerr). La două luni post-operator s-a considerat că sunt
întrunite condiţiile parodontale de stabilitate tisulară şi s-au
luat măsurile pentru realizarea coroanei de înveliş definitive
metalo-ceramice.
4. Observaţii clinice
Vindecarea a decurs fără incidente. Acoperirea radiculară a fost de 100% la 2 luni şi la 6 luni post-operator,
iar câştigul de gingie keratinizată a fost de 1 mm. Valorile
adâncimii la sondare au fost identice, înainte şi post-operator. Integrarea grefonului în zona gingivală înconjurătoare
a fost optimă. Grosimea grefei a mascat suprafaţa radiculară
colorată, iar deficitul estetic a fost corectat.
Rezultatele în termeni de acoperire radiculară şi
de integrare estetică au fost stabile la 6 luni post-operator
(tabelul I).

120

Discuţii
În cazul prezentat, acoperirea radiculară completă
asociată grefei de conjunctiv şi lamboului deplasat coronar
nu este surprinzătoare, având în vedere rata mare de succes
a acestui de tip de intervenţie [6,7]. Înălţimea redusă a
retracţiei şi papilele interdentare bine reprezentate au fost
factori pozitivi de prognostic ai rezultatelor terapeutice. În
această situaţie, opţiunea terapeutică ar fi putut fi şi doar
un simplu lambou deplasat coronar, dar realizarea unei
intervenţii compozite a avut în vedere acoperirea cu un
ţesut gingival gros, care să mascheze coloraţia radiculară
inestetică.
După cum se ştie, spaţiul biologic este zona delimitată de baza şanţului gingival şi vârful crestei osoase
alveolare, fiind format din epiteliul joncţional şi ataşamentul conjunctiv sub-epitelial (fibrele gingivo-cementare
sau supracrestale) [8]. În situaţia unui parodonţiu sănătos,
înălţimea medie a spaţiului biologic este de 2,04 mm [9],
existând însă variaţii individuale largi [10]. Nerespectarea
spaţiului biologic poate antrena, în cazul unei gingii fine,
o rezorbţie osoasă de tip orizontal, tradusă prin apariţia
unei recesiuni gingivale, iar în cazul unei gingii groase,
rezorbţia osoasă determină producerea unei pungi parodontale [11]. Cu cât restauraţia are margini subgingivale
mai adânc plasate, cu atât inflamaţia asociată este mai
severă [12]. Cauza retracţiei gingivale din cazul prezentat
considerăm că este probabil nerespectarea contururilor
anatomice ale dintelui de către coroana de înveliş, consecinţă a unei şlefuiri tangenţiale cu limită insuficient
controlată şi a invadării spaţiului biologic. În cazul prezentat, limitele cervicale ale coroanei provizorii au fost
astfel realizate încât să permită reformarea spaţiului
biologic în funcţie de nivelul marginii gingivale stabilit
prin intervenţia chirurgicală. Este ştiut faptul că spaţiul
biologic se restabileşte singur după intervenţii chirurgicale [13].
Lucrarea provizorie s-a realizat adaptat ţesuturilor
înconjurătoare şi integrat anatomic şi funcţional cu ţesuturile parodontale [14]. Protezarea provizorie a avut un
rol estetic, de protecţie dentară şi parodontală [15], de
stabilizare a bontului, de reabilitare funcţională [16], dar şi
de ghidare a vindecării parodontale post-operatorii. Chiar
dacă realizarea protezelor fixe provizorii implică un cost
şi un efort suplimentar, protezarea provizorie este o etapă
elementară indispensabilă, în cadrul tratamentelor protetice [16] şi nu un lux, aşa cum a fost considerat multă
vreme.
Concluzii
Practicianul stomatolog trebuie să fie conştient că
realizarea neatentă a unor tratamente protetice poate antrena modificări parodontale, a căror terapie implică un efort
deosebit, atât din partea pacientului, cât şi a specialistului.
Mulţumiri: Lucrarea a fost finanţată de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin proiectul CNCSIS cod 1341.

Clujul Medical 2011 Vol. 84 - nr. 1

Cazuri clinice
Bibliografie
1. Armitage GC. Developm����������������������������������������
ent of a cl�����������������������������
assification for periodontal
diseases and conditions. Ann Periodontol 1999;4:1-6.
2. Planciunas L, Puriene A, Mackeviciene G. Surgical lengthening
of the clinical tooth crown. ��������������������������������
Stomatologia, Baltic Dental and
Maxillofacial Journal 2006; 8(3): 88-95
3. O’Leary T. J., Drake, R. B. & Nayor, J. E. (1972). The plaque
control record. Journal of Periodontology, 43, 38-41.
4. LANGER B., LANGER L., Subepithelial connective tissue
graft technique for root coverage, J Periodontol, 1985, 56: 715720.
5. Hurzeler M. B., Weng D., Technique d’incision unique pour
prelevement du tissu conjonctif sous-epithelial au palais, Revue
Internationale de Parodontologie & Dentisterie Restauratoire,
1999, 19:279-287.
6. Chambrone L., Chambrone D., Pustiglioni F.E., Chambrone
L.A., Lima L.A. Can subepithelial connective tissue grafts be
considered the gold standard procedure in the treatment of Miller
Class I and II recession-type defects? Journal of Dentistry. 2008,
36: 659-671.
7. Chambrone L., Sukekava F., Araújo M.G., Pustiglioni F.E.,
Chambrone L.A., Lima L.A. Root coverage procedures for the
treatment of localised recession-type defects (Review). Cochrane
Database Syst Rev. 2009, 15(2): CD007161.
8. Romagna-Genon C, Genon P. Esthetique et parodontie: les
cles du succes. Editions
�������������������������
CdP 2001,165 pgs

9. Gargiulo AW, Wentz FM, Orban BJ. Dimensions and relations
of the dentogingival junction in humans. J������������������������
Periodontol 1961; 32:
261-267
10. Vacek JS, Cher ME, Assad D et al. ����������������������
The dimensions of the
human dentogingival junction. IntJ Periodontol Restor Dent 1994;
14: 155-165
11. Capri D, Fuzzi M, Carnevale G. Integration biologique des
restaurations dentaires. ���������������������������������������
J Parodontol Implant Orale 2003 ; 22 :
147-161
12. Newcomb GM. The relationship between the location
of subgingival crown margins and gingival inflammation. J��
Periodontol 1974; 45: 151-154
13. Oakley E, Rhyu IC, Karatzas S, et al. �����������������
Formation of the
biologic width following crown lengthening in nonhuman
primates. Int J periodontics Restorative Dent 1999; 19: 529-541
14. Schwedhelm ER. Direct Technique for the Fabrication of
Acrylic Provisional Restorations, J Contemp Dent Pract, 2006,
(7)1: 157-173
15. Spear
FM,
Cooney
JP.
Periodontal-Restorative
Interrelationships, în Carranza’s Clinical Periodontology , Ninth
Edition (Eds. Newman MG, Takei HH, Carranza FA), WB
Saunders Co, 2002, p. 949 - 964
16. Academy of Prosthodontics. Glossary of prosthodontic terms,
6th ed. J Prosthet Dent 1994; 71: 79
17. Graux F, Dupas PH. La prothèse fixée transitoire. Editions
CdP, Groupe Liaisons SA, 2000

Clujul Medical 2011 Vol. 84 - nr. 1

121

Sponsor Documents

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on INBA.INFO

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close