Conferinta „ Strategii De Intervetie In Problematica Persoanelor Cu Tulburari Din Spectrul Autist”

Published on March 2021 | Categories: Documents | Downloads: 2 | Comments: 0 | Views: 124
of x
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

 

CONFERINTA „ STRATEGII DE INTERVETIE IN PROBLEMATICA PERSOANELOR CU TULBURARI DIN SPECTRUL AUTIST” AUTISMUL referat  Autismul este o tulburare a creierului creierului   care interfera adesea cu abilitatea de a comunica si de a relationa cu cei din jur. Semnele autismului se dezvolta aproape indotdeauna inaintea implinirii varstei de 3 ani, desi aceasta afectiune este uneori diagnosticata abia mai tarziu. In mod tipic, parintii devin ingrijorati atunci cand observa ca fiul/fiica fi ul/fiica lor nu incepe sa vorbeasca si nu raspunde sau nu interactioneaza ca si ceilalti copii de aceeasi varsta. De regula, copiii cu autism nu au o dezvoltare normala a vorbirii si pot sa "para" surzi, desi testele de audiometrie audiometrie sunt  sunt normale.  Autismul afecteaza modul in care copilul percepe si proceseaza informatia senzoriala. Severitatea autismului variaza. Unii au nevoie de un insotitor in aproape toate domeniile vietii lor cotidiene, in timp ce altii pot fi capabili sa functioneze la un nivel foarte ridicat si pot ciar sa mearga la o scoala normala. Desi aceasta afectiune dureaza toata viata si determina diferite grade de izolare sociala, tratamentul poate aduce o ameliorare semnificativa in viata persoanelor cu autism.. autism Diagnosticarea din timp si tratamentul adecvat au dus la cresterea numarului de persoane cu autism care sunt capabile sa traiasca independent atunci cand ajung la varsta adulta.

Cauze  Autismul pare a avea o agregare familiala, sugerand e!istenta unui factor  genetic . Deoarece persoanele cu autism pot avea o multitidine de manifestari, variind

de la ind indivi ivid d la ind indivi ivid, d, oa oamen meniiii de sti stiint inta a cre cred d ca ca su sunt nt implic implicate ate mai mul multe te gene gene.. ercetarile care sunt in derulare au ca scop identificarea acestor gene. Uniii e!p Uni e!pert ertii co consi nsider dera, a, de ase asemen menea ea,, ca factori de mediu   pot avea un rol in aparitia autismului si, desi, ei au studiat mai multi astfel de factori, printre care ar fi vaccinurile, nu au gasit pana in prezent o cauza clara. ercetarile imagistice ale creierului persoanelor cu autism au identificat anomalii  in anumite zone cerebrale, inclusiv in acelea responsabile de emotie si de relationarea sociala. 1

 

 Alte studii sugereaza ca persoanele cu autism au nive niveluri luri crescu crescute te ale neuro-  cimica imica care trimite mesaje in interiorul transmitatorului   numit numit serotonina, substanta c creierului. #otusi, aceste studii sunt preliminare si in prezent se desfasoara cercetari pentru a se e!plica modul de afectare a creierului in autism.

Simptome I. Simptome pi!"ipa#e Severitatea simptomelor variaza semnificativ de la o persoana la alta. #otusi, toate persoanele cu autism au anumite simptome principale in urmatoarele domenii$ %. Interactiuni sociale si relatii interpersonale $  

& probleme semnificative in dezvoltarea abilitatilor de comunicare nonverbala,

cum ar fi privirea oci&in&oci, e!presii faciale si posturi ale corpului' & incapacitatea de a stabili relatii de prietenie cu copiii de aceeasi varsta' & lipsa interesului in a impartasi bucuria, preocuparile sau realizarile cu alte persoane' & lip lipsa empatiei empatiei.. (ersoanele cu autism pot avea dificultati in intelegerea sentimentelor altor persoane, cum ar fi durerea sau tristetea. ). Comunicarea verbala si nonverbala$ & intarziere in vorbire sau lipsa acesteia. Apro!imativ *+ din persoanele cu autism nu vor vorbi niciodata' & probleme in initierea unei conversatii. De asemenea, persoanele cu autism au dificultati in mentinerea continuitatii unei conversatii incepute' & limbaj sterotip si folosirea repetitiva a unor cuvinte. (ersoanele cu autism repeta o propozitie sau o fraza pe care au auzit&o de curand --ecolalie ecolalie' ' & di dific ficul ulta tate te in in inte tele lege gere rea a pu punc nctu tulu luii de ve vede dere re al pe pers rsoa oane neii cu ca care re are are conversatia. De e!emplu, o persoana cu autism ar putea sa nu inteleaga ca cineva glumeste' & po pott inte interp rpre reta ta comunicarea comunicarea   cuvant cu cuvant si nu au capacitatea de a intelege mesajul, sensul transmis. 3. Interes diminiuat in diverse activitati sau in joc   

& o ate atenti ntie e n neob eobisn isnuit uita a a asup supra ra juc jucari ariilo ilor. r. op opiii iii mai mic micii cu au autis tism m s se e

concentreaza adesea pe anumite parti ale jucariilor, cum ar fi rotile unei masinute si nu se joaca cu intreaga jucarie. 2

 

  & preocu preocupare pare fata de an anumite umite subiec subiecte. te. opiii mai mari si adultii sunt a adeseori deseori fascinati de programul trenurilor sau de buletinele meteo. m eteo. & nevoie de uniformitate/simetrie si de rutina. De e!emplu, un copil cu autism poate avea intotdeauna nevoie sa manance paine inainte de salata salata si  si insista sa mearga in fiecare zi pe acelasi drum spre scoala. & comportament stereotip. Acesta consta in batai din palme sau in leganarea corpului.

II. Simptome $i! peioa$a "opi#aiei   Simptomele autismului sunt, de obicei, observate mai intai de catre parinti sau de alte persoane in primii 3 ani de viata ai copilului. Desi autismul este prezent de la nastere   -este cong nastere congenita enital, l, semnele aceste acesteii tulburari tulburari pot  pot fi dificil de identificat sau de diagnosticat in timpul copilariei timpurii.  Adesea parintii devin ingrijorati atunci cand copilul copilul lor nu vrea sa fie tinut in brate, cand nu pare sa fie interesat i nteresat de anumite jocuri si cand nu incepe sa vorbeasca. De asemenea, parintii sunt nedumeriti in legatura cu capacitatea copilului de a auzi. Adeseori, pare ca un copil cu autism nu aude' totusi in alte momente el sau ea auzi. pare pa re ca au aude de zg zgom omot ote e de fond fond afla aflate te la dist distan anta ta,, cu cum m ar fi su suie ieru rull un unui ui tr tren en.. u aju ajutor torul ul un unui ui tra tratam tament ent adm admini inistr strat at pre preco coce ce si int intens ensiv iv,, maj majori oritat tatea ea cop copiil iilor or isi imbunatatesc capacitatea de a relationa cu altii, de a comunica si de a se autoingriji pe masura ce cresc. In contrast cu credintele populare legate de copiii cu autism, foarte putini sunt complet izolati din punct de vedere social social sau  sau "traiesc intr&o lume a lor, proprie".

III. Simptome $i! peioa$a a$o#e%"e!tei   In perioada adolescentei, comportamentul se modifica. ulti adolescenti castiga abilitati, dar raman totusi cu un deficit in capacitatea de a relationa si de a&i intelege pe ceilalti. (ubertatea   si se!ualizarea (ubertatea se!ualizarea se  se pot face cu mai multa dificultate la adolescentii adolescentii cu  cu autism decat la copiii de aceasi varsta.  Adolescentii au un risc usor crescut de a dezvolta tulburari depresive depresive,, an!ietate sau epilepsie sau  epilepsie..

IV. Simptome #a &a%ta a$u#ta Unii adulti cu autism pot fi capabili sa aiba o profesie si o viata independenta. 0radul in care un adult cu autism poate duce o viata autonoma depinde de inteligenta si de ab abililita itate tea a de a co comu muni nica ca.. Apro! pro!ima imati tiv v 33 33  su sunt nt ca capa pabi bilili sa aiba aiba ce cell pu puti tin n o independenta partiala. 3

 

Unii adulti cu autism au o mare nevoie de a fi ajutati, in special cei cu inteligenta scazuta care nu pot vorbi. Supervizarea partiala -part&time sau totala -full&time poate fi asigurata prin programe terapeutice la domiciliu. 1a celalalt capat al spectrului tulburarii autiste, adultii cu autism inalt functional au adeseori succes in profesia lor si pot trai independent, desi in mod tipic ei continua sa aiba unele dificultati in relationarea relationarea cu  cu ceilalti oameni. Aceste persoane au, de obicei, o inteligenta medie sau peste medie.

V. A#te %imptome  & %+ din persoanele cu autism au anumite forme de abilitati savante, talente deosebite, speciale, dar limitate, cum ar fi memorizarea unor liste, calcularea datelor  calendaristice, desenul sau talent muzical. &  perceptii senzoriale neobisnuite. De e!emplu, ei pot descrie o atingere usoara ca fiind dureroasa sau apasarea profunda o pot percepe ca fiind o senzatie linistitoare. Altii pot sa nu simta deloc durerea durerea.. Unii pot avea preferinte sau din contra repulsii puternice fata de unele alimente si preocupari nefiresti.

A#te a'e"tiu!i  Autismul este unul din cele cateva tipuri de tulburari pervazive de dezvoltare , denumite si tulburari de spectru autist. 2u este un fapt neobisnuit ca autismul sa fie confundat cu alte tulburari pervazive de dezvoltare, cum ar fi tulburarea sau sindromul  Asperger   sau sau sa aiba simptome din celelalte tulburari.  afectiune similara este denumita tulburarea pervaziva de dezvoltare & fara alta specif spe cifica icare. re. Acea ceasta sta se dia diagno gnosti stice ceaza aza in caz cazul ul in car care e cop copiii iii au com compor portam tament ente e asemanatoare, dar nu indeplinesc criteriile pentru autism. In plus, alte afectiuni cu simptome similare pot sa se asocieze cu autismul.

Dia(!o%ti" #oti profesionistii, care lucreaza in domeniul medical si care vad copii de toate varstele cu ocazia consulturilor regulate pe care le fac, trebuie sa urmareasca daca apar semne precoce ale tulburarilor de dezvoltare. #estele de screening ale dezvoltarii, cum ar fi cestionarul pe varste si pe etape de dezvoltare a copilului, pot fi de ajutor la evaluarea comportamentului. In cazul in care sunt descoperite urmatoarele semne evidente ale intarzierii in dezvoltare, copilul trebuie evaluat imediat de un specialist$ & nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la varsta de %) luni' & nu spune cuvinte simple pana la %4 luni ' 4

 

& nu spune spontan propozitii de ) cuvinte pana la varsta de )5 luni, cu e!ceptia celor pe care le repeta dupa ce au fost rostite de alte persoane -ecolalie ' & orice pierdere a acizitiei limbajului sau abilitatilor sociale la orice varsta. In cazul in care nu sunt semne evidente de intarziere in dezvoltare sau nu sunt rezultate anormale la testele de screening, majoritatea copiilor nu necesita o evaluare ulterioara pana la data consultarii urmatoare. #otusi, copiii care au o ruda apropiata cu autism trebuie monitorizati indeaproape, deoarece ei au un risc crescut de a avea autism si alte probleme de $ez&o#tae. In plus fata de evaluarea in timpul consulturilor periodice ale starii de sanatate, acesti ace sti co copii pii pot fi sup supusi usi uno unorr tes teste te pe pentr ntru u int intarz arzier ierile ile in de dezvo zvolta ltare, re, tul tulbur burari arile le de invatare, deficitul in abilitatile de socializare si orice alte simptome care ar putea sugera prezenta an!ietatii sau depresiei. Daca se dezvolta tulburari in socializare, de i!&atae sau comportamentale la o persoa per soana, na, ind indife iferen rentt in ce mom moment ent apar sau la ce var varsta sta,, ace acea a per perso soana ana tre trebui buie e evaluata de un specialist & psiiatru sau psiolg.

I!&e%ti(atii Se recomanda efectuarea screening&ului copiilor pentru identificarea autismului, cu ocazia consultatiilor efectuate regulat, conform programelor de monitorizare a sanatatii copiilor. Aceasta politica ii ajuta pe medici sa identifice semnele de autism intr&un stadiu timpuriu al evolutiei. Diagnosticarea si tratarea din timp pot ajuta copilul sa&si atinga potentialul sau ma!im. In cazul in care se recunoaste prezenta unei intarzieri in dezvoltare la un copil, testarile ulterioare il pot ajuta pe psiiatru sa determine daca aceasta problema este legata de autism, de alta tulburare pervaziva de dezvoltare sau de o afectiune cu simpto sim ptome me sim simila ilare, re, cum ar fi int intarz arzier ierea ea in dez dezvo volta ltarea rea limbajului limbajului   sa sau tulburarea de personalitate de personalitate  de tip evitant. (ersoa (er soanel nele e spe specia cializ lizate ate in rec recuno unoast astere erea a pro proble blemel melor or dev develo elopme pmenta ntale le -de dezvoltare a copilului sunt$ & medicul pediatru' & psiiatrul -medicul specializat in psiiatria copilului si adolescentului' & logopedul.  Acestia pot face testari suplimentare. suplimentare.

E&a#uaea "ompotame!ta#a 

5

 

(rofesionistii din domeniu pot folosi o serie de giduri si de cestionare pentru a putea determina tipul specific de intarziere in dezvoltare la copilul respectiv. Acestea cuprind$ & istori istoricul cul med medica ical. l. In tim timpul pul efe efectu ctuari ariii int interv erviulu iuluii des despre pre istoric istoricul ul med medica ical, l, psiiatrul pune intrebari generale in legatura cu dezvoltarea copilului, ca de e!emplu, daca

ea

sau

el

arata

cu

degetul

parintilor

diferite

obiecte.

opiii mici cu autism, adeseori, arata spre obiectele pe care le doresc, dar nu arata parintilor clar un obiect anume si apoi nu verifica sa vada daca parintii se uita la obiectul pe care ei l&au indicat. & giduri de diagnostic pentru autism. Aceste giduri contin criteriile principale de evaluare a autismului si au fost stabilite de specialisti. 6le sunt concepute pentru copii cu varsta de 3 ani sau mai mult. & alte cestionare despre comportament. #e #este ste suplimentare de diagnostic se pot aplica la copiii mai mici de 3 ani. & observatiile clinice. (siiatrul poate dori sa observe copilul cu intarziere in dezvoltare in situatii diferite. (arintii pot fi intrebati daca anumite comportamente sunt obisnuite la copilul lor in acele circumstante. & teste de evaluare a dezvoltarii si a inteligentei & se recomanda testele de evaluare a intarzierii in dezvoltare a copilului si cum afecteaza capacitatea lui sau ei de a gandi si de a lua decizii & evaluare somatica & e!amene de laborator. Alte teste pot fi utilizate pentru a se determina daca poate  

fi

vorba

de

o

cauza

fizica

care

ar

putea

da

aceste

simptome.

A"e%te te%te i!"#u$)

& e! e!ami aminar narea ea fiz fizica ica,, inc inclus lusiv iv mas masura urarea rea cir circum cumfer ferint intei ei cap capulu ului, i, gre greuta utatii tii si inaltimii, pentru a se determina daca acel copil are o crestere normala & teste teste de audiometrie audiometrie,, pentru a se determina daca afectiuni din sfera 71 -probleme de auz pot fi cauza intarzierii in dezvoltare, in special daca sunt prezente afectarea abilitatilor sociale si folosirea limbajului. & te test ste e pe pent ntru ru id iden enti tifi fica care rea a un unei ei into! into!icatii icatii cu plumb plumb,, in sp spec ecia iall da daca ca es este te prezenta pica -in care o persoana consuma substante care nu sunt comestibile, cum ar  fi pamant sau stropi de vopsea vece. opiii cu intarziere in dezvoltare continua sa bage in gura diverse obiecte, in timp ce acest stadiu este depasit de copiii cu dezvoltare normala. Acest obicei poate duce la into!icatia cu plumb, care trebuie identificata si tratata cat mai curand posibil. 6

 

In anumite circumstante pot fi facute teste de laborator suplimentare sunt ) & analiza cromozomiala cromozomiala,, care poate fi facuta in cazul in care copilul are intarziere mentala sau daca e!ista cazuri de intarziere mentala in familie. De e!emplu, sindromul cromozomului 8 fragil, fragil, care determina o serie de probleme legate de inteligenta sub normal, precum si comportamente autistic&li9e, poate fi identificat cu ajutorul acestei analize. & o electroencefalograma -660, care se recomanda daca e!ista manifestari de epilepsie//convulsii epilepsie convulsii,, precum un istoric de episoade in care copilul ramane cu privirea fi!a sau daca copilul revine la un comportament mai putin evoluat, pe care l&a avut anterior  -regresie in dezvoltare.

Tatame!t Diagnosticarea si tratarea cat mai precoce il poate ajuta pe copilul cu autism sa se dezvolte la potentialul sau ma!im. (rincip (rin cipalu alull obi obiect ectiv iv al tra tratam tament entulu uluii es este te imb imbuna unatat tatire irea a cap capac acita itatii tii gen genera erale le a copilului de a functiona. Simptomele si manifestarile autismului se pot combina in multe feluri si pot fi variabile din punct de vedere al severitatii. In plus, simptomele si manifestarile aceleiasi persoane se pot modifica in cursul timpului. Din Din ac aces este te mo moti tive ve,, stra strate tegi giile ile de trat tratam amen entt sunt sunt ad adap apta tate te ne nevo voilo ilorr fi fiec ecar arei ei persoane in parte si resurselor acelei familii. #otusi, in general, copiii cu autism raspund cel mai bine la tratamentul bine structurat si specializat. Un pro rog gra ram m care are es este te stru tructu cturat rat as astf tfel el inc incat sa ii ajute jute pe parin arinti ti si sa imbunatate imbun atateasca asca aspecte aspectele le de "omu!i"ae,  %o"ia#e, "ompotame!ta#e, adaptative si de invatare ale vietii copilului este cel mai eficient. Se re reco coma mand nda a urma urmato toar arel ele e stra strate tegi giii pe pent ntru ru ajut ajutar area ea un unui ui co copi pill in scop scopul ul imbunatatirii

functionarii

generale

si

atingerii

potentialului lui

sau

ma!im.

 Antrenamentul si managementul comportamentului. :oloseste intarirea pozitiva, autoajutora autoa jutorarea rea si antre antrename namentul ntul abilit abilitatilo atilorr soci sociale, ale, avan avand d ca obie obiectiv ctiv imbun imbunatati atatirea rea comportamentului si a comunicarii.  

In pr prez ezen entt e! e!is ista ta ma maii mu mult lte e tipu tipuri ri de as astf tfel el de tra trata tame ment nte, e, cum cum ar fi fi$$ & An Analiza aliza Aplic Aplicata ata a ompo omportamen rtamentului tului -A;A & Ap Applied plied ;ea ;eaviora viorall Ana Anal<si l<sis s & #ratamentul si 6ducarea opiilor cu Autism si alte #ulburari de omunicare

 Asemanatoare -#6A= & #re #reatment atment and 6ducation of Autistic and 7elated ommunication =andicapped ildren & si integrarea senzoriala. 7

 

#erapii specializate & logopedie & terapie ocupationala & fizio9inetoterapie el mai frecvent, medicamentele sunt folosite pentru tratamentul tr atamentul afectiunilor asociate, cum ar fi $ & depresia & an!ietatea & iperactivitatea iperactivitatea   & comportamentele de tip obsesiv&compulsiv obsesiv&compulsiv

Me$i"u# %pe"ia#i%t i! p%i*iatia "opi#u#ui %i a$o#e%"e!tu#ui poate da indrumari in acest sens. In mass&media si in alte surse de informare au circulat articole referitoare la terapiile alternative alternative,, cum ar fi tratamentul cu secretina si antrenamentul de integrare auditiva. Atunci cand se ia in considerare orice tip de tratament, este important sa se cunoasca sursa de informatie si sa se certifice ca acele studii sunt fondate din punct de vedere stiintific. 7elatarile unui succes individual nu sunt dovezi suficiente pentru a se sustine folosirea pe scara larga a acelui tratament. Se recomanda acordarea de atentie studiilor de mai mare amploare, bine controlate, care pot avea valabilitate.

Tatame!t Tatame!t am+u#ato ,#a $omi"i#iu-   (arintii care au un copil cu autism trebuie sa aiba o abordare proactiva pentru a invata inv ata des despre pre ace aceast asta a afe afecti ctiune une si des despre pre tra tratam tament entul ul ei, in timp ce vo vorr co colab labora ora indeaprope cu persoanele implicate in ingrijirea copilului. De asemenea, este necesar  ca parintii sa aiba grija de ei insisi, astfel incat sa poata face fata incercarilor la care sunt supusi avand un copil cu autism.

Autoe$u"aea pai!ti#o $e%pe auti%m (arintii trebuie sa intrebe medicul psiiatru sau sa contacteze asociatiile care se ocupa de copiii cu autism pentru a invata tratamentul autismului si pentru a invata cum sa se descurce cu manifestarile copilului. S&a arata ca acest tip de antrenament reduce stresul membrilor familiei si imbunatateste functionarea copilului. Intele Int elege gerea rea afe afecti ctiuni uniii si cun cunoas oaster terea ea ei, a e! e!pec pectat tatiilo iilorr pos posibi ibile, le, est este e o pa parte rte importanta in ajutarea copilului sa devina independent. 6ste indicat ca parintii sa se informeze in legatura cu drepturile educationale ale copilului. 1egile asigura anumite drepturi pentru copiii cu andicap, inclusiv al celor cu autism.. autism

8

 

In plus, sunt anumite asociatii care asigura suport copiilor cu autism si familiilor  acestora. (arintii sunt sfatuiti sa se intereseze si la serviciile de protectie a copilului. Invatand despre autism, parintii pot fi, de asemenea, pregatiti pentru momentul in care copilul lor ajunge la maturitate. Unii adulti cu autism pot trai "pe picioarele lor", pot munci si pot fi la fel de independenti ca celelalte persoane de varsta lor. Altii au nevoie de un insotitor permanent. (arintii sunt sfatuiti sa colaboreze cu alte persoane care sa ii ajute in ingrijirea copilului lor. omu o muni nica care rea a stra strans nsa a cu al alte te pe pers rsoa oane ne im impl plic icat ate e in ed educ ucar area ea si in ingrijirea copilului este copilului  este de un mare ajutor pentru membrii familiei. el mai bun tratament pentru copiii cu autism este o abordare in ecipa si aplicarea unui program bine structurat, in mod constant. :iecare persoana care este implicata trebuie sa lucreze impreuna cu celelalte persoane din ecipa pentru a urmari obiectivele acestea$ & educatie educatie   & ide identi ntific ficare area a sim simpto ptomel melor or aut autism ismulu uluii si a tul tulbu burari rarilor lor aso asocia ciate te si inv invata atarea rea modalitatilor de a le face fata & comportamentul si interactiunile cu alte familii si cu copii de aceeasi varsta & adaptarea la diferite medii & invatarea abilitatilor sociale si de comunicare 6ste impor importanta tanta colaborar colaborarea ea indea indeaproa proape pe cu perso persoanele anele impli implicate cate in ingrij ingrijirea irea copilului. 6ste, de asemenea, important ca psiiatrul sa isi faca timp sa discute cu parintii despre toate ingrijorarile acestora. 6ste important ca parintii sa aiba grija de ei insisi. (arintii sunt sfatuiti sa invete diverse modalitati de a face fata tuturor emotiilor, temerilor si ingrijorarilor care apar  atunci cand au in grija un copil cu autism. (rovocarile de zi cu zi si cele pe termen lung la care sunt supusi cresc mult riscul parintilor parin tilor si al celorlalt celorlaltii copi copiii din familie de a face depresie depresie sau alte afectiun afectiunii legat legate e de stres. odalitatea in care parintii fac fata acestor probleme ii influenteaza pe ceilalti membri din familie. 6ste 6s te bi bine ne ca pa pari rint ntiiii sa ai aiba ba un o obb bb< <, sa vizi vizite teze ze alti alti prie priete teni ni si sa inve invete te modalitati de rela!are rela!are.. Sa caute si sa accepte suport din partea altora. (e langa acestea, grupurile de terapie de suport pentru parinti si pentru alte rude apropiate sunt adesea foarte utile' persoanele care participa la aceste grupuri pot beneficia adeseori de e!perienta pe care altii o impartasesc. 9

 

De asemenea, medicul de psiiatrie pediatrica poate face consilierea parintilor sau a celorlalti copii din familie, in cazul in care apar probleme in cursul vietii, alaturi de copilul cu autism.

Po'i#aie (ana in prezent, e!pertii e!pertii nu au gasit inca nici o metod metoda a de a preveni autis autismul. mul.  Au persistat mult timp ipoteze care au sustinut ideea unei asocieri intre autism si vaccinurile facute in timpul copilariei. #otusi, numeroasele studii efectuate nu au reusit sa demonstreze clar ca ar e!ista o legatura intre autism si vaccinul anti rubeola, oreion si rujeola -pojar. -pojar. Daca se evit evita a imunizarea imunizarea copiilor,  copiilor, acestia si altii din comunitatea in care ei traiesc vor fi supusi riscului de a face boli severe, care pot duce la afectiuni serioase si ciar la deces.

 

VOICU MARIA MIRELA S.PS. „C/RISTIANA” TIRGOVISTE ANUL II B

 

0.12.3144

10

 

CONFERINTA „ STRATEGII DE INTERVETIE IN PROBLEMATICA PERSOANELOR CU TULBURARI DIN SPECTRUL AUTIST” AUTISMUL

 Autismul este un sindrom, o tulburare invaziv>, pervaziv> -engl., profund> a dezvolt>rii, care are aspecte clinice diferite. Autismul nu este o ramur>, o manifestare, a scizo sc izofre frenie niei. i. #ulb ulbur> ur>ril rile e sun suntt de ori origin gine e bio bioci cimic mic> > ?i pro produc duc o dis disfun func@i c@iona onalita litate te cerebral>, disfunc@ionalitate n preluarea/prelucrarea mesajelor primite de creier, ceea ce duce la izolarea autistului.

De+utu# auti%mu#ui ) •

 nc> de la na?tere sunt semne semne ale unei dezvolt>ri anormale' anormale'



 n cele mai multe dintre cazuri, dezvoltarea dezvoltarea este normal> pBn> n jurul jurul vBrstei

de ) ani C ) ani ?i jum>tate, dup> care apare autismul -se pierd toate "acizi@iile" de pBn> atunci C de limbaj, de comunicare, etc.. De regula, diagnosticul nu trebuie stabilit mai devreme de 3 ani deoarece este riscant, poate fi confundat cu intarzierea mintala. Statisticile arat> c> propor@ia este de o fat> la 5 b>ie@i care sunt afecta@i de autism. :etelo :et elorr n sc scimb imb,, le est este e spe specif cific ic Sin Sindro dromul mul 76# 76## #, car care e fac face e par parte te din ca categ tegori oria a tulbur>rilor pervazive, invazive, profunde ale dezvolt>rii.

A!oma#ii 5! auti%m 5! e#a6ia "u o+ie"te#e 7i pe%oa!e#e •

copilul cu autism stabile?te rar contactul vizual -sau ciar deloc cu obiecte

?i/sau persoane' •

fi!a@iile sunt specifice copiilor cu autism'



copilul cu autism poate fi an!ios, nelini?tit, nervos, agasat atunci cBnd este

solicitat de ceilal@i pentru c> nu ntelege ce trebuie s> fac>, reac@ioneaz> aparte pentru c> are dificult>@i de preluare/prelucrare a informa@iei' •

contactul vizual nu este utilizat cBnd vrea s> atrag> aten@ia sau cBnd

trebuie s> fie el atent' n func@ie de specificul copilului cu autism, contactul vizual poate fi realizat dupa vBrsta de &%) luni sau ciar dupa %+ ani -E' •

copilul cu autism nu are capacitatea de a se pune n locul altuia'



copiii cu autism nu n@eleg valoarea sentimentelor sentimentelor,, dar au propriile

sentimente pe care ns> nu le pot e!prima din cauza afec@iunii cerebrale, nu sunt niste introverti@i' 11

 



nu utilizeaz> jocul interactiv interactiv,, nu imit>'



copiii cu autism au stereotipii -mecanism previzibil prin care ?i provoac>

stimuli pe care&i pot controla' •

se ata?eaz> de obiecte neobi?nuite'



nu au ini@iativ> proprie, ns> o parte dintre ei pot fi nv>@a@i s> ini@ieze

singuri' la scimb>rile din mediul nconjur>tor, o parte dintre ace?tia sunt nervo?i,



an!io?i.

Se!zoio 8 moti"itatea 5! auti%m •

toate func@iile senzoriale pot fi afectate n cazul copiilor cu autism'



scra?nesc din din@i, ?i provoac> stimuli vizuali -mi?carea ma?inii pe podea

timp ndelungat, reclame #F, videoclipuri, videoclipuri, muzic>, lucruri str>lucitoare & flac>ra, bec, staniol, etc., ?i balanseaz> corpul' •

 n func@ie de copil, activitatea motorie spontan> spontan> poate fi redus> sau sau

crescut>' •

pot avea anomalii alimentare -m>nBnc> alimente acre &l>mBi sau iu@i

&ceap>' prefer> m>ncare de o anumit> culoare C numai alb>, nu le plac alimentele ro?ii, etc.' desfac sandGic&ul ?i m>nBnc> separat pBinea de con@inut' desfac biscui@ii cu crem> ?i m>nBnc> numai crema de pe ei'nu m>nBnc> mBncare g>tit> ' •

unii copii cu autism sunt deranja@i de zgomote nensemnate, pe cBnd,

zgomote puternice nu&i afecteaz>' •

unii copii cu autism sunt distra?i de o raz> de lumin> care intr> pe fereastr>.

Comu!i"ae 7i #im+a9 5! auti%m •

copiii cu autism sunt verbali ?i non&verbali'



copiii cu autism care nu au probleme de limbaj au probleme la nivelul

comunic>rii ?i intercomunic>rii' persoanele cu autism au dublu andicap$ autism ?i ntBrziere mintal> -nu



este factor determinant n diagnosticarea autismului' •

 nf>@i?area autistului este, de multe ori, ine!presiv>, ine!presiv>, ns> nu trebuie

generalizat' •

interpreteaz> ceea ce se ntampl> n jurul lor n mod inadecvat'



cBnd limbajul e!ist>, tonul, intensitatea, intona@ia acestuia sunt anormale,

 ns> n grade diferite de la unul unul la altul'

12

 



reac@ioneaz> pavlovian$ reproduc la persoana a II&a vorbind despre sine

-Hm>nBnci n loc de Hm>nBnc, Hvrei la toalet> n loc de Hvreau la toalet>, H@i&e H@i &e sete n loc de Hmi&e sete, etc..

Emo6ii#e 5! auti%m •

copiii cu autism au emo@ii, dar nu ?tiu s> ?i le manifeste'



pot plBnge sau rBde bizar'



pot sa nu plBng> atunci cBnd se lovesc.

Fu!"6ii#e i!te#e"tua#e 5! auti%m •

statistic, + dintre copiii cu autism au ntBrziere mintal> u?oar> sau

sever>' •

pot e!cela n ceea ce prive?te o performan@> de la nivel spa@ial, video ?i de

memorie -nva@a titluri de c>r@i de la o anumit> editur>, calendare, date de referin@> n sport, etc.' •

aten@ia poate fi mbun>ta@it> prin implicarea n ac@iuni care le fac placere.

IOLU DANIELA    

S.PS. „C/RISTIA „C/RISTIANA” NA” TIRGOVISTE AN ANUL UL I A 0.12.3144

13

 

CONFERINTA „ STRATEGII DE INTERVETIE IN PROBLEMATICA PERSOANELOR CU TULBURARI DIN SPECTRUL AUTIST” AUTISMUL    Autismul este o tulburare neurologica grava, care survine in primii 3 ani de viata, se ma mani nife fest sta a prin prin iz izol olar are e si retr retrag ager ere e so soci cial ala a si limi limite teaz aza a in mo mod d co cons nsid ider erab abilil comunicarea si relationarea. opiii cu autism nu pot intelege sentimentele celorlalti, motiv din care au dificultati in a se e!prima, fie prin cuvinte, fie prin gesturi sau e!presii faciale.  Autismul debuteaza in general inaintea varstei de 3+ luni si indeosebi, inainte de % an. Daca in primele luni de viata copilul autist are un comportament normal, treptat el isi pierde interesul fata de mediul in care traieste. Inciderea in sine este tipica pentru copilul cu autism. 6l raspunde din ce in ce mai putin la stimulii e!teriori si nici macar  prezenta parintilor nu declanseaza nicio reactie. opiii cu autism sunt uneori foarte sensibili si pot reactiona puternic la sunete, atingeri, mirosuri sau imagini. (ot avea miscari stereotipe -leganare, rasucirea mainii, se pot atasa e!agerat de obiecte sau se opun efectuarii de scimbari in rutina lor. Uneori, autistii au un comportament agresiv sau automutilant. 2umerosi copii cu autism prezinta un retard mental, in timp ce altii au un coeficient de inteligenta peste medie. Spre deosebire de retardul mental, caracterizat printr&un nivell de dezvoltar nive dezvoltare e ecilibr ecilibrat, at, copiii cu autism au un nivel de dezv dezvoltare oltare ineg inegal& al& ei pot avea deficiente in unele domenii, in special in capacitatea de comunicare si relationare, dar au aptit aptitudini udini deosebit deosebite e in alte domenii -dese -desen, n, muzic muzica, a, matem matematica atica,, capa capacitate citate e!ceptionala de memorare. Din acest motiv, unii dintre ei au rezultate peste medie la testele de inteligenta nonverbale.  Autismul afecteaza 35 copii din %+ +++, de 5 ori mai multi baieti decat fete. Desi numarul copiilor afectati pare mic, incidenta autismului a crescut de 3 ori in cursul ultimilor 3+ ani in America de 2ord. Doua treimi din copiii autisti au un retard mental. #ulburarile din spectrul autismului denumesc o serie de afectiuni cu unele trasaturi comune$ autismul, (DD si sindromul lui Asperger$  

&  Autismul   J tulburare neurologica caracterizata prin dificultati de invatare,

probleme de vorbire vorbire si dificultati de relationare, co comunicare municare si interactiun interactiune e sociala'

14

 

  & Tulburarea de dezvoltare pervaziva (PDD)  J termen folosit pentru descrierea copiilor ce prezinta unele trasaturi ale autismului dar in cazul carora problemele de comunicare si relationare sunt mai putin severe'   & Sindromul lui Asperger  J   J descrie un grup de copii ce prezinta unele trasaturi ale autismului, dar sunt e!trem de dotati in unele domenii ale cunoasterii'   & Tu Tulburarile lburarile de atentie (ADD – Attention Deficit Disorder)  Denumesc o tulburare foarte diferita, care in majoritatea cazurilor nu are puncte comune cu autismul. #otusi, unii medici sunt de parere ca tratamentele alternative utilizate pentru tulburarile din spectrul autismului pot ajuta si copiii cu tulburari de atentie -sau iperactivitate.

Cauze auzele autismului raman necunoscute. #otusi, conform unor ipoteze avansate, autismul este legat de o serie de factori genetici si de mediu precum$ J un virus -citomegalovirus' J o to!ina din mediu' J o anomalie sau o leziune cerebrala' J nive nivelul lul anor anormal mal de neurotran neurotransmita smitatori tori -dopamina si serot serotonina onina de la nivel nivelul ul creierului' J un stres major trait de mama in timpul sarcinii, in special intre a )5&a si a )&a saptamana.  alta ipoteza propusa, dar e!trem de controversata este vaccinul 77 -7ujeola& reion& 7ubeola. In %KK un gastroenterolog britanic a avansat ipoteza unei legaturi reion&7ubeola. intre int re aut autism ism si va vacci ccinul nul 77, sus sustin tinand and ca ce cele le tre treii vaccinuri vaccinuri   ar trebui administrate separat. ai multe studii au contestat aceste concluzii.

Fa"toii $e i%" Ip Ipot otez eza a co conf nfor orm m ca care reia ia un uniiii facto factori ri perin perinatali  atali   cresc riscurile de autism este in continuare studiata$ e!punerea la fumul de tigara in viata intrauterina, un stres puternic trait de mama in timpul sarcinii precum si malformatiile congenitale ar putea creste riscurile de autism la copii. In pre prezen zentt nu se dis dispun pune e de suf sufici icient ente e cun cunost ostint inte e asu asupra pra ca cauze uzelor lor aut autism ismulu uluii pentru a identifica cu precizie persoanele cu risc ridicat de aparitie a bolii. #otusi, se pare ca autismul are o componenta genetica. Se desfasoara studii pentru identificarea genei care predispune la autism. Dar predispozitia nu ecivaleaza

15

 

cu apa aparit ritia ia bol bolii, ii, iar la cop copiii iii cu pre predis dispoz poziti itie e ere eredit ditara ara aut autism ismul ul nu va sur surve veni ni cu siguranta. Unii factori ce tin de mediu au de asemenea o mare importanta.

Sem!e#e $e a#ama 7itmul de dezvoltare prezinta deosebiri insemnate de la un copil la altul. #otusi, daca da ca or oric icar are e di din n semn semnel ele e de al alar arma ma de ma maii jos jos su sunt nt prez prezen ente te,, se reco recoma mand nda a consultarea medicului$ J copilul nu gangureste pana la %) luni' J nu face gesturi, nu indica obiectele cu mana pana la %) luni' J nu spune niciun cuvant pana la %4 luni' J nu pronunta singur doua cuvinte -doar repeta ce spun ceilalti pana la )5 luni' J isi pierde aptitudinile sociale si cuvintele invatate -la orice varsta.

Sem!e %i %imptome :iec :iecar are e co copi pill cu au auti tism sm es este te un unic ic in pe pers rson onal alit itat atea ea si ca cara ract cter erul ul sa sau. u. De asemen ase menea, ea, gra gravit vitate atea a si ca cauze uzele le bol boliiii difera difera foa foarte rte mul mult, t, amb ambiiii fac factor torii inf influe luenta ntand nd comportamentul copilului. In ciuda diversitatii manifestarilor bolii, unele simptome sunt prezente -in diferite grade si permit stabilirea unui diagnostic. Simptomele autismului pot fi grupate in trei categorii principale$  Aptitudini scolare$

J copilul nu raspunde atunci cand este strigat pe nume' J evita contactul vizual' J refuza contactul fizic -imbratisari, etc' J pare indiferent si incis in sine' J prefera sa fie lasat singur, retras fata de ceilalti copii. !imbajul"

J copilul nu vorbeste sau vorbeste foarte putin' J invata tarziu sa vorbeasca' J are dificultati in pronuntia cuvintelor si in formularea frazelor' J utilizeaza un ton si un ritm anormal cand se e!prima. Uneori vorbeste cantand' J nu poate initia sau continua o conversatie' J vorbeste incoerent, repetand cuvintele pe care tocmai le&a auzit' J repeta cuvinte si fraze, dar inafara conte!tului in care au aparut. Comportamente

Jface miscari repetitive -leganare, rasucirea mainilor, etc.' 16

 

J adopta rutine si ritualuri specifice' J reactioneaza in mod e!agerat la cea mai mica scimbare. De e!emplu, simplul fapt de a scimba locul unui obiect poate provoca o criza emotionala intensa' J se poate automutila lovindu&se cu capul de pereti sau smulgandu&si parul, fiind insensibil la durere' J poate fi iperactiv' J isi concentreaza atentia asupra detaliilor. De e!emplu, o roata care se invarte poate sa ii capteze atentia pentru mul timp' J dispune uneori de aptitudini deosebite intr&un anumit domeniu C de e!emplu, in muzica sau matematica. Apro!imativ *+ din savanti sufera de autism, in timp ce * C %+ din autisti dau dovada de geniu intr&un anumit domeniu.

Dia(!o%ti" Diagnosticul se bazeaza pe observatiile clinice cat si pe cestionarele adresate parintilor privind comportamentului copilului. (ot fi utilizate utili zate si teste psiologice. Intrucat autismul da nastere unor simptome foarte variate si a caror intensitate difera de asemenea foarte mult de la un copil la altul, stabilirea unui diagnostic nu este lipsita de dificultati. 6ste de asemenea posibil ca autismul se fie dublat de o alta tulburare psiiatrica, ceea ceea ce ar co complica mplica in mod suplimentar stabilirea diagnosticului. diagnosticului.

Tatame!tu# Tratamentul medicamentos

  (en (entru tru mom moment ent,, nu e!i e!ista sta un tra tratam tamen entt med medica icall car care e sa per permit mita a vin vindec decare area a autismului. Insa, unele medicamente pot fi utilizate pentru tratarea unei tulburari cone!e precum

epilespia

sau

sindromul

iperactivitatii,

de

e!emplu.

edi e dica came ment ntel ele e an anti tips psi iot otic ice e po pott aten atenua ua un unel ele e simpt simptom ome e ca ag agre resi sivi vita tate tea a sa sau u comp co mpor orta tame ment ntel ele e repe repeti titiv tive, e, da darr po pott av avea ea si ef efec ecte te secu secund ndar are. e. Altel ltele, e, prec precum um fluote!inum -(rozac pot reduce an!ietatea. an!ietatea. Terapiile comportamentale

 #erapia comportamentala este componenta cea mai importanta a ingrijirii unei persoane cu autism. Diferitele terapii e!istente pot aduce o anumita ameliorare, in special la copii afectati usor. u cat terapia este inceputa mai devreme & de la varsta de ) ani, daca este posibil & cu atat rezultatele obtinute vor fi mai bune. ai multe moduri de interventie sunt recomandate$ psiiatrie, psiologie, terapie ocupationala, beaviorism. 17

 

#ducatia unui copil cu autism necesita un angajament major din partea parintilor.

Iata cateva comportamente recomandate ce pot fi adoptate fata de un copil autist$  

J Acor Acordar darea ea un unei ei ate atenti ntiii ma!i ma!ime me fat fata a de cop copilil si uti utiliz lizare area a int intreg regulu uluii sau

potential. De e!emplu, daca un copil isi poate aranja singur jucariile, trebuie insistat sa faca acest lucru. Daca este necesar, se pot reduce e!igentele, dar astfel incat copilul sa nu isi dea seama' J Ad Adop opta tare rea a un unui ui co comp mpor orta tame ment nt co cons nsec ecve vent nt.. 6s 6ste te esen esenti tial al ca ad adul ulti tiii ca care re intera int eracti ctione oneaz aza a cu co copil pilul ul sa fie log logici ici si con consec secven venti. ti. on onsu sultar ltarea ea int intre re dif diferi eritel tele e persoane care intervin si adoptarea unei linii de conduita comuna este foarte utila pentru dezvoltarea copilului'   J Int Interv ervent entiile iile fre frecve cvente nte.. u cat co copil pilul ul au autis tistt es este te mai "ru "rupt" pt" de rea realita litatea tea e!te e! teri rioa oara ra,, cu atat atat es este te ma maii im impo porta rtant nt ca ad adul ulti tiii sa inte interv rvin ina a pe pent ntru ru a de dezv zvol olta ta aptitudinile copilului' J :eed :eedbac9 bac9ul ul pozit pozitiv iv.. 6ste impo important rtant ca fieca fiecare re comportame comportament nt pozit pozitiv iv -cont -contactul actul viz izua ual, l, co comu muni nica care rea a verba erbala la,, in inde depl plin inir irea ea un unei ei sa sarc rcin ini i sa fie fie re reco comp mpen ensa sate te.. 7ecomp 7ec ompens ensand and com compor portam tamen entel tele e poz poziti itive ve si ner nereac eactio tionan nand d la com compor portam tamen ental tale e negative C atunci cand nu sunt periculoase C este posibila obtinerea unei ameliorari a comportamentului copilului' J au autar tarea ea cau cauzei zei un unui ui com compor portam tamen entt pro proble blemat matic. ic. At Atunc uncii ca cand nd se inc incear earca ca eli elimin minare area a unu unuii co compo mporta rtamen mentt pro proble blemat matic, ic, est este e imp import ortant ant sa se det determ ermine ine in ce masura acel comportament este util copilului. In conditiile in care se intelege de ce copilul actioneaza in acest mod si ce vrea el sa e!prime, el poate fi invatat un alt mod de e!presie mai potrivit' J 2u ceda cedati ti nicioda niciodata. ta. iar daca face o criza pentru a obtin obtine e ceva ce i&a fost refuzat, este esential sa nu cedati cererii copilului. Un comportament contrar ar confirma copilului ca isi poate atinge scopurile adoptand comportamente negative. J 6vitarea consolidarii rutinelor. Intrucat autistul are o preferinta e!agerata pentru rutine si ritualuri, este recomandata diversificarea comportamentelor sale. Astfel, i se permite e!perimentarea unor situatii noi' J Sti Stimul mulare area a co copil pilulu uluii pen pentru tru ind indepl eplini inirea rea sar sarcin cinilo ilor. r. (er (ermita mitandu ndu&i &i cop copilu ilului lui sa termine singur C sau cu un minim de ajutor C o sarcina adaptata capacitatilor sale, il ajutati sa cunoasca succesul. Acesta este o metoda buna de a&i incuraja autonomia.

18

 

Co!%e"i!te  Atunci cand un copil cu autism creste, boala poate da nastere unor  comportamente diverse. In prezenta mai multor indivizi bolnavi de autism, ceea ce frapeaza in primul rand este diferenta si nu asemanarea dintre comportamentele lor. (osibilitatea ca un autist sa functioneze in mediul social si sa devina autonom depinde in mare masura de simptomele prezentate, precum si de gravitatea lor. 1a unii bolnavi C in special cei mai putin afectati C simptomele se pot atenua in timp, astfel incat ei pot avea o viata normala. Altii, in scimb, nu prezinta o ameliorare. 6ste de asemenea posibil ca la unii copii cu autism simptomele sa se agraveze la adolescenta. Desii un Des uniiii med medici ici afi afirma rma ca dep deprin rinder derea ea limb limbaju ajului lui tre trebui buie e sa aib aiba a loc ina inaint intea ea varstei de * ani, e!perienta demonstreaza ca pot e!ista progrese in acest domeniu ciar si dupa primii 4 ani de viata.

 

DR. SIMION MARIANA S.PS. „C/RISTIANA” TIRGOVISTE

 

0.12.3144

19

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close