Home

Viețile noastre încep să se sfârșească în ziua în care începem să tacem despre lucrurile care
contează., Martin Luther King Jr..
Documentarul Home a fost lansat de Ziua Mondială a Mediului, 5 iunie 2009, în format high
definition, dispunând de un sunet de calitate, comentariul fiind asigurat de o voce convingătoare
(Glenn Close) și durează o oră și 33 de minute (eu vă recomand să-l vizionați, dacă nu ați avut
ocazia!). Mesajul transmis rezonează cu concepţiile mele referitoare la om şi la relaţia lui cu
natura. Documentarul reuşeşte să te sensibilizeze, datorită scenarului construit inteligent, datorită
imaginii şi sunetului de o calitate înaltă, datorită prezentării naturii în cea mai frumoasă formă
posibilă – cea naturală.
Producătorii documentarului Home (regizat de Yann Arthus-Bertrand și produs de Luc Besson)
susţineau că vor să îl promoveze cât mai mult, dar consider că nu a beneficiat de o promovare
eficientă, eu unul nici nu auzisem de el până acum jumătate de an şi, totuşi, sunt pasionat de
asemenea subiecte (momentan, documentarul a ajuns la 14,952,066 de vizionări, dar mie mi se
pare un număr mic, în condițiile în care noi toți trăim pe aceeași planetă și orice problema de
mediu se răsfrânge asupra tuturor ca efectul de bumerang); deși documentarul a fost lansat
simultan în 87 de ţări, fiind tradus în 14 limbi, distribuit în cinematografele din întreaga lume
(din 5 iunie 2009), oferit spre vânzare pe DVD, difuzat la televiziuni (a fost difuzat în prime-time
de canalul de televiziune France 2; a fost transmis și de BBC, etc.) și pe You Tube, unde ar fi
putut fi urmărit până în 14 iunie 2009 la o calitate foarte bună, iar, de ceva timp, este disponibil
gratuit.
Finalul filmului emană și note optimiste, ceea ce este normal, dar mijloacele folosite pentru a
transmite optimismul nu sunt chiar reconfortante; din punctul meu de vedere, finalul îţi lasă
senzaţia transmisă şi de reclama la F.N.I.: “Dormi liniştit! <Cineva> lucrează pentru tine!”. După
ilustrarea statisticii din final, care mi-a indus fiori reci pe șina spinării şi care ar face să tresară
până şi „anticii” dinozauri, ni se induce ideea că o fabrică bazată pe energie geotermală, una care
depozitează CO2 în pământ, parcurile eoliane, negoţul cinstit, ar fi soluţiile problemei… Eu sunt
conştient că sunt soluţii viabile, dar parcă nu este suficient. Eu consider că ar fi nevoie de o
restructurare a sistemului de valori al omului, de o revoluţie a conştiintei: omul ar trebui să fie
reeducat; sistemul monetar să fie abolit, pentru că oricum munca fizică este și va fi înlocuită prin
automatizare, iar atunci care ar mai fi valoarea omului ?; ar fi necesar ca ţările sărace să nu mai
fie exploatate de către multinaţionale sub egida statelor dezvoltate, aşa cum se întâmplă astăzi;
este vital ca o nouă filosofie de viaţă să fie promovată; acest acţiuni se pot finaliza prin lupta de
gherilă: fie la nivelul conştiintei (meditaţia care ar conduce la formularea ipotezelor de ieşire din
marasm), fie la nivel fizic. Lupta se anunţă la orizont, rămâne ca şi luptătorii să-şi dea seama cât
au de pierdut dacă vor rămâne țintuiți în fotolii cu ochii aţintiţi în tuburi și nu vor face nimic!
Documentarul subliniază faptul că statele dezvoltate consumă 80 % din resursele Pământului,
dar, în paralel, prezintă ţările sărace şi miliardele de oameni care trăiesc în condiţii impropii,
sugerând, cumva, că situaţia de până acum a fost justificată, pentru că, dacă traiul decent şi
dezvoltarea ar fi fost permise şi în aceste zone până la descoperirea energiei alternative, mediul
ar fi fost mult prea poluat și ar fi condus la dispariția civilizației umane, din cauza fenomenelor
naturale inerente. Ar trebui să înţelegem că instituţionalizarea sărăciei în acele zone a fost şi
este logică şi chiar necesară ??!!!
Se pare că mai avem foarte puțin timp ca să schimbăm ceva – doar 10 ani – după care, potrivit
specialiștilor, vom suporta frecvent cataclisme naturale precum cutremurul din Japonia și
probabil că ne vom îndrepta spre dispariția noastră ca specie; oare au dreptate?! În fine…nu e ca
și cum nu ar exista vre-o posibilitate să observăm realitatea noi înșine și pe viitor!
Documentarul nu prezintă ţările dezvoltate, precum: S.U.A., Marea Britanie, Germania, China,
etc., ca fiind vinovate de un posibil genocid asigurat de calamitățile naturale induse de poluare și
de exploatarea necontrolată a resurselor, ci doar de ignoranţă; dar nu se insistă pe faptul că aceste
state poluează cât toate celelalte state la un loc, motiv pentru care condamnă miliarde de oameni
să le suporte toxinele! Dar cine îi condamnă pe acești oameni ? Oare statele poluează ? Stilul de
viaţă al oamenilor nu se poate schimba ? Cine comandă poluarea ?
Mulţi s-ar grăbi să afirme că omul este vinovat pentru că progresul, care i-a facilitat ieşirea din
peştera ignoranţei, nu a permis, încă, generalizarea alternativelor viabile, din considerente
economice sau din cauza nivelului progresului tehnologic, și o să-și permită să concluzioneze că
nevoile omului au reprezentat și reprezintă principalul catalizator al progresului, progres inspirat
de instinctul de supravieţuire şi de conservare al omului. Alţii ar afirma că este normal să fie aşa
pentru că suprapopularea ridică problema consumului resurselor, considerate a fi finite, şi este
logic ca banii să îngrădească accesul tuturor la hrană, la energia electrică, la educaţie etc.
Mintoşii s-ar întreba: <Păi…dacă chinezii ar începe să mănânce cu lingura, ce s-ar întâmplă
cu economia mondială ?>. Probabil că ar fi o criză alimentară nemaiîntâlnită de mult timp, care
ar fi combătută prin vânătoare de şobolani şi/sau de insecte, după ce am fi epuizat toate celelalte
specii, nu-i aşa? Iar după, am recurge la canibalism, că doar supraviețuirea nu ține cont de specii,
ci doar dacă stomacul este plin, fără să discriminăm pe cineva și să fim politically correct, așa
cum se cade…
Eu consider că principalii vinovaţi sunt “liderii” politici, “liderii” economici -oligarhii- aceşti
demoni cu măşti umane, care reuşesc să controleze tot ce mişcă pe planetă, cu excepţia planetei,
însă; ceea ce este paradoxal este faptul că ei sunt doar câteva sute, cel mult o mie de oameni, iar
noi suntem aproape 7 miliarde.
Nu omul a condamnat natura, ci a fost învăţat să o condamne! Nu omul este vinovat de
distrugerea mediului, ci cei care l-au învăţat şi au profitat de pe urma ignoranţei lui! Toate
construcţiile umane din statele dezvoltate par a fi veritabile colonii extraterestre, în care
omul se comportă ca străin de această planetă, anihilând orice formă de viaţă care nu s-ar
armoniza cu betonul din interiorul oraşului, pentru că doar aşa ar putea avea un trăi
decent, dar uitând că natură îi este prieten şi nu duşman, că acolo este seva vieţii lui şi nu în
beton, praf şi gaze de eşapament! Omul este victima ignoranţei, a manipulării, iar vina lui
este că nu reușește să gândească singur și tot apelează la lideri, la experți etc., uitând ca
orice om are dreptul de a căuta adevărul, potrivit principiului: “Unitate în diversitate!”
(eroarea colectivă = eroarea medie individuală minus diversitatea predicției) și niciodată
respectând “sfatul” elitelor: “Unitate în uniformizare!”… De foarte mult timp ni se induce
pe toate canalele ideea că exploatarea şi darwinismul sunt regulile naturii însăși, dar se
omite faptul că natura este echilibrată şi că lanţul trofic se bazează pe cumpătare şi nu pe
flagel.
Documentarul este revelator, dar nu cred că pune punctul pe „i”. Probabil că sponsorii acestui
documentar (PPR – o multinaţională franceză din domeniul bunurilor de lux) sunt cei care profită
de pe urma exploatării şi, deci, producătorii documentarului nu ar fi putut întoarce camera la
final, atunci când li s-a înmânat cecul, ca să-i arate cu degetul pe principalii vinovaţi de situația
actuală: producătorii de textile, de advertising, de televiziuni, de branduri, de arme…etc. Eu sunt,
totuşi, optimist şi sper ca, în final, omul să scape de jugul ignoranţei şi că o să lupte fără frică cu
proprietarii lor, cu cei care dețin monopolul asupra realității: Spartacus nu a murit, ci doar a
adormit; eu cred că ar fi timpul să îl trezim!
Iar dacă noi nu vom lua atitudine, atunci rămâne ca bătrâna Terra să se răzbune pe copiii
ei, pentru că această planetă este vie; Terra are câteva milioane de ani şi nu o să permită
unor furnici să îi sugă seva şi să o otrăvească sistematic, aşa că va urma răzbunarea,
respectând principiul de funcţionare al Universului – pentru orice acţiune există o reacţie
egală şi opusă (Isaac Newton – <Legile universale ale mişcării>):
20% din populaţia planetei consumă peste 80% din resursele acesteia (United Nations
Environment Programme, 2007);
Se investesc de 12 ori mai mulţi bani în arme decât în dezvoltarea naţiunilor defavorizate
(Organization for Economic Cooperation and Development, 2008);
5.000 de oameni mor în fiecare zi din cauza apei de băut poluate şi un miliard de oameni nu
au acces la apa potabilă (United Nations Development Programme, 2006);
Un miliard de oameni suferă de foame (Food and Agriculture Organization of the United
Stated, 2006);
Peste 50% din cerealele produse anual sunt folosite ca hrană furajeră pentru animale sau
biocombustibili (Worldwatch Institute, 2007);
40% din terenurile arabile au devenit infertile în ultimii ani (UNEP, 2007);
13 milioane de hectare de pădure dispar în fiecare an (FAO, 2005);
Un mamifer din patru, o pasăre din opt şi un amfibian din 3 sunt pe cale de dispariţie.
Speciile dispar de 1.000 de ori mai repede decât rata naturală (International union for
Conservation of Nature, 2008);
Temperatura medie din ultimii 15 ani a fost cea mai ridicată de când este măsurată
(NASA GISS DATA);
Calota glaciară s-a micşorat cu 40% în ultimii 40 de ani (NASA GISS DATA);





“Home”, documentarul despre Pământ care
a agitat euroalegerile
10 Iun 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email
biocombustibili, calota glaciara, dezastre, documentarul home, ecologie, ecologist, euroalegeri,
giss, mamifer, partidul ecologist, planet earth, PPR, youtube
Adauga AI CI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens
Cel mai costisitor şi mai impresionant documentar despre planeta
Pământ, adresat unui public care a gustat seria BBC “Planet
Earth”, a fost lansat pe 5 iunie cu ocazia Zilei Mondiale a
Mediului. Unii politicieni europeni au spus că aşa se explică
succesul ecologiştilor, prin difuzarea filmului înainte de
euroalegeri.

Regizat de francezul Yann Arthus-Bertrand şi compus în întregime din cadre filmate din zbor în
peste 50 de ţări din toate regiunile Pământului, filmul “Home” prezintă istoria planetei de la
formarea rocilor şi apariţia primelor forme de viaţă, trecând prin prezent şi mergând până peste
10 ani, deadline-ul omenirii de a pune în aplicare un plan care să rezolve problema încălzirii
globale care ne ameninţă cu dezastre cumplite şi poate cu sfârşitul speciei umane. În premieră
mondială, filmul a fost lansat simultan în 83 de ţări pe 5 iunie în cinematografe din întreaga
lume, pe DVD, la televiziuni şi pe YouTube , unde va putea fi văzut până pe 14 iunie la o calitate
foarte bună.
Filmul a fost sponsorizat de PPR, o multinaţională franceză din domeniul bunurilor de lux.
Cititi si: Reuniune publica cu prezentari si dezbateri legate de “Snagov: Arii Naturale
Protejate, Biodiversitate si Abuzuri” si Cum putem lucra mai bine, impreuna?
Întâmplător sau nu, a doua zi după lansarea filmului au avut loc alegerile parlamentare în
Europa, partidul ecologist francez ajungând surprinzător pe locul doi, primind 16,28 procente din
voturi, faţă de 28% cât a primit partidul lui Sarkozy. “Danny cel roşu a devenit Danny cel
verde”, spun ziarele franceze despre Daniel Cohn-Bendit, unul din liderii partidulului European
Greens – European Free Alliance din Parlamentul European. La alegerile din 2004, partidul
Europe Ecologie a primit doar 7,45% din voturile francezilor, iar în următorul partid va avea la
fel de mulţi membri ca partidul socialist. “Succesul de duminică reprezintă ziua Z a politicii
ecologiste”, a spus Cohn-Bendit referindu-se la 6 iunie 1944, care a marcat începutul sfârşitului
ocupaţiei naziste în Franţa.
“Home”, finanţat în mare parte de miliardarul francez François Pinault, a fost difuzat în prime-
time pe canalul de televiziune France 2 şi arată imagini filmate din avion, de o calitate foarte
bună, din care reies foarte clar efectele incontestabile ale schimbărilor climatice din ultimii ani.
Multe dintre vocile politice din Franţa au afirmat că lansarea filmului este de fapt un complot pus
la cale pentru ridicarea lui Cohn-Bendit în alegeri. “Nu mă las prostit de toată manipularea asta.
Cred că totul a fost bine pus la cale de la început, special pentru a ridica partidul ecologist în
alegeri”, a spus Marine Le Pen, al cărui tată a fost singurul membru al Frontului Naţional de
extremă dreaptă care a ajuns în Parlamentul European.
Toate aceste speculaţii sunt absurde dacă luăm în consideraţie faptul că încă de acum doi ani s-a
stabilit că filmul va fi lansat de Ziua Mondială a Ecologiei, pe 5 iunie, şi atunci nu se ştia data
alegerilor pentru Parlamentul European. Regizorul Arthus-Bertrand a râs pe seama acestor
acuzaţii: “Cu siguranţă că am influenţat rezultatul alegerilor. Înseamnă că oamenii sunt pasionaţi
de mediu şi dacă sunt preocupaţi de această problemă vor vota cu oamenii care sunt la rândul lor
preocupaţi de ea. Dacă mai multe partide ar lua în calcul problemele de mediu, ar primi mai
multe voturi”, a declarat acesta, citat de publicaţia britanică “Telegraph”.
“Home”, în cifre:
20% din populaţia planetei consumă peste 80% din resursele acesteia (United Nations
Environment Programme, 2007)
Se investesc de 12 ori mai mulţi bani în arme decât în dezvoltarea naţiunilor defavorizate
(Organization for Economic Cooperation and Development, 2008)
5.000 de oameni mor în fiecare zi din cauza apei de băut poluate şi un miliard de oameni nu au
acces la apa potabilă (United Nations Development Programme, 2006)
Un miliard de oameni suferă de foame (Food and Agriculture Organization of the United Stated,
2006)
Peste 50% din cerealele produse anual sunt folosite ca hrană furajeră pentru animale sau
biocombustibili (Worldwatch Institute, 2007)
40% din terenurile arabile au devenit infertile în ultimii ani (UNEP, 2007)
13 milioane de hectare de pădure dispar în fiecare an (FAO, 2005)
Un mamifer din patru, o pasăre din opt şi un amfibian din 3 sunt pe cale de dispariţie. Speciile
dispar de 1.000 de ori mai repede decât rata naturală (International union for Conservation of
Nature, 2008)
Temperatura medie din ultimii 15 ani a fost cea mai ridicată de când este măsurată (NASA GISS
DATA)
Calota glaciară s-a micşorat cu 40% în ultimii 40 de ani (NASA GISS DATA)