Introducere in Nursing

INTRODUCERE IN
NURSING
DIN ISTORIA PROFESIEI

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

“Nursingul este o artă. Necesită
devotament exclusiv, pregătire
temeinică, talent, ca orice pictor sau
sculptor. Ce este mai mult?
Să ai de-a face cu pânza de pictură sau
cu marmura sau să ai de-a face cu
organismul viu, cu fiinţa umană –
templul duhului lui
DUMNEZEU?”

Definiția Nursingului





Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi
bolnav;
Nursing = proces de îngrijire; esența nursingului este
relația complexă profesional - terapeutică şi empatică
dintre nursă ( asistentă ) şi pacient.
OMS şi Consiliul Internațional al Nurselor defineşte
nursingul ca o parte integrantă a sistemului de
îngrijire a sănătății care cuprinde :
Promovarea sănătății;
Prevenirea îmbolnăvirilor
Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate
stadiile bolilor, chiar şi în stadiul terminal.

Definiția Nursingului
 Nursing

înseamnă a îngriji, dar raportat la
sistemul medical constituie o metodă
sistematică, organizată, ce permite
acordarea de îngrijiri individualizate.
 In ultimii ani termenul de nursing este
acceptat, în sens larg, ca ştiința de a
îngriji.
 Pentru a fi un asistent medical competent,
cu eficiență pentru bolnav, trebuie să
cunoşti arta de a îngriji.

Definiția Nursingului







ICN – Consiliul Internațional al Nurselor:
“Nursingul, ca parte integrantă a sistemului de
asistență socială, cuprinde ocrotirea sănătății,
prevenirea bolilor şi îngrijirea bolnavilor fizic, psihic (
mental), ca şi a celor infirmi ( cu dizabilit ăți ) de
toate vârstele, în toate formele de asistenț ă socială
şi aşezări comunitare.
Asistenții medicali sunt interesați de reacțiile
individuale, familiale şi de grup în fața bolii şi trebuie
să răspundă problemelor reale sau potențiale de
sănătate ale indivizilor sau comunității.
Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă de
intervenții, de la restabilirea sănătății până la o fază
individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

S-a născut în Florenţa
- Italia, la 12 Mai 1820.
S-a întors în Anglia în
1821.
A fost educată acasă,
de către tatăl ei ,
absolvent
al Universităţii
Cambridge

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 La

vârsta de 16
ani era convinsă
că Dumnezeu o
cheamă spre a-i
ajuta şi îngriji pe
ceilalţi aflaţi în
nevoie.
 Vizita spitalele
din Londra şi din
împrejurimi.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Ii plăcea să
citească mult.
Ii făcea plăcere săi
îngrijească pe
muncitorii bolnavi
de
pe moşia tatălui
său.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910


Părinţii ei nu erau de
acord ca ea să
muncească în „acele”
spitale insalubre,
într-o vreme când
îngrijirea bolnavilor
nu era considerată a
fi o îndeletnicire
onorabilă pentru o
doamnă de societate.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910



In anii 1830 spitalele
erau murdare, prost
administrate, iar
personalul medical
(asistentele) nu erau
suficient de bine
pregătite, de multe
ori neştiind ce
trebuie făcut pentru
confortul unui
pacient.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

A

realizat îmbunătăţiri ale
sistemului de acolo; schimbările
realizate vizau o mai bună
organizare şi educaţie profesională
pentru personalul medical, a
implementat un sistem prin care
apa caldă era disponibilă la fiecare
etaj, a inventat un „lift” prin care
mâncarea era dusă pacienţilor.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 Războiul

din
Crimeea (1854) a
izbuncit când
Florence avea 34
de ani.
 Ministrul de
război a rugat-o
pe Nightingale
să supervizeze o
echipă de nurse
în spitalele de
război din Turcia.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Printre

primele schimbări introduse de
Nightingale a fost spălarea/dezinfectarea
hainelor tuturor răniţilor; apoi cu banii
proprii a cumpărat bandaje, mese de
operat şi alte ustensile de bază necesare
funcţionării unui spital.
 Nursele ei au făcut curat în întreg
spitalul astfel încât să se reducă la minim
numărul germenilor, fapt ce a dus la
oprirea răspândirii bolilor în spital.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910


Ea însăşi a tratat
aproximativ 2000
de pacienţi. Inainte
de venirea ei în
Crimea, 42% dintre
soldaţii ajunşi în
spital mureau din
cauza infecţiilor,
însă după munca
depusă de ea acest
procent a scăzut la
2%.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Condiţiile

anterioare venirii ei erau
extrem de precare;
 pacienţii erau aşezaţi la gramadă pe
tărgi, printre mormane de mizerie şi
resturi medicale;
 pacienţii primeau doar câte o masă pe
zi şi erau bruscaţi de doctorii armatei.
 Nu existau condiţii sanitare (toalete)
şi nici provizii medicale.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

A

impus curăţenia strictă şi
reguli de dezinfecţie; pacienţilor
li s-au asigurat câte 3 mese pe zi
şi diete realizate în funcţie de
starea fiecăruia.
 Aprovizionarea cu apă curată a
devenit un imperativ.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910




Pentru recunoaşterea
meritelor muncii depuse,
Regina Victoria i-a trimis
o scrisoare de mulţumire
„Ei şi doamnelor sale” şi
i-a oferit distincţia –
Crucea Roşie Regală.
Totodată a primit şi
broşa cu diamant ce
avea gravat mesajul
„Binecuvântaţi sunt cei
milostivi”.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 S-a

întors în Anglia în 1856.

 In

1860 a pus bazele Şcolii de Nursing
Nightingale în cadrul Spitalului Sf.
Thomas din Londra.

 Ea

a fost prima asistentă şefă şi prima
responsabilă de formarea profesională
a colegelor ei, într-un spital militar.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910




In 1861 a fondat o şcoală pentru moaşe.
Miss Nightingale scria pentru viitorii studenţi:
„Elementele care constituie un bun nursing
( o bună îngrijire a bolnavilor) sunt cele care
fac înţelegerea şi menţinerea stării de
sănătate, mai mult decât a bolii”.



Până în 1887, Nightingale reuşise să-şi facă
munca cunoscută şi practicile aplicate, în ţări
precum Canada, Australia, India, Germania,
Elveţia şi SUA.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910



In 1907, regele
Edward al VII i-a
oferit distincţia –
Ordinul de Merit
pentru realizările
remarcabile ale
Doamnei
Florence
Nightingale.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Florence

Nightingale a
fost o nursă, un
filosof, un
statistician, un
istoric, un
politician şi chiar
mai mult de atât.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Studiile,

ideile şi reformele ei ce
vizau nursingul au dus la crearea
unui mediu de muncă spitalicesc
mai sigur şi mai eficient.
 A reformat nursingul, de la o
îndeletnicire pentru femeile
sărace şi needucate, la o profesie
demnă şi onorabilă pentru toate
femeile.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 1860

- Cele 7 principii de bază ale lui
Nightingale erau :
 Conţinutul educaţional al nursingului
trebuie să fie stabilit de către nurse.
 Profesorii viitoarelor nurse sunt
responsabili de calitatea tratamentelor
pe care acestea le vor oferi.
 Profesorii trebuie să fie şi ei la rândul lor
nurse (asistenţi).
 Şcolile de nursing trebuie să aibă
personalitate (juridică) proprie, separată
de cea a doctorilor şi a spitalelor.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910







Nursele trebuie să fie pregătite în
spiritul unei educaţii înalte şi trebuie săşi continuie îmbunătăţirea educaţiei dea lungul carierei lor.
Nursingul implică atât îngrijirea omului
bolnav cât şi a celui sănătos şi are în
vedere mediul cât şi pacientul.
Nursingul trebuie să includă teoria
(teoretizarea pregătirii profesionale).

Florence Nightingale






“ Cea mai importantă lecție care poate fi dată
nurselor este:
Să le înveți să observe bolnavul, cum să observe,
Care sunt manifestările care indică însănătoşirea,
care nu,
Care sunt semnele importante, care nu sunt, care
sunt dovezile neglijenței, ce fel de neglijenț ă….
Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau
altul, mai bine să renunțe de a mai fi nurse, pentru c ă
nursingul nu este chemarea lor, chiar dac ă
renunțarea le afectează sau nu.” Florence
Nightingale

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 După

Războiul Crimeii, a scris
peste 200 de cărţi, rapoarte şi
monografii pentru dezvoltarea
învăţământului pentru profesia
de asistent medical, scrieri care
rămân încă şi azi o excelentă
sursă de informaţii pentru istoria
acestei profesii.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Pentru

a omagia memoria lui Florence
Nightingale - fondatoarea primei şcoli laice
de asistente medicale din lume, cea care a
dat o identitate acestei nobile profesii şi a
făcut ca ea să fie respectată şi valorizată
de comunitate, Consiliul Internaţional
al Asistenţilor Medicali, creat la
sfârşitul secolului al XIX – lea, în 1899 cu
susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de
Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei
de naştere – 12 MAI să devină Ziua
Internaţională a asistenţilor medicali
din întreaga lume.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 In

timpul războiului, a dezvoltat o
boală care a lăsat-o semiinvalidă
pentru tot restul vieţii sale.
 A rămas imobilizată la pat timp de 55
de ani.
 A murit în 1910, la vârsta de 90 de
ani.
 Nu a fost căsătorită niciodată.
 A fost îngropată alături de părinţii ei
în Hampshire.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In 1932, I.C.N şi Liga
Societăţilor
Naţionale ale Crucii
Roşii, au inaugurat
Fundaţia
Internaţională,
dedicată memoriei
lui Florence
Nightingale

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 In

anul 1899, s-a creat Consiliul
Internaţional al Asistenţilor Medicali
(I.C.N.), cu susţinerea şi graţie
muncii desfăşurate de Florence
Nightingale, prima şi cea mai
importantă organizaţie profesională,
care cuprinde azi, organizaţiile
profesionale ale asistenţilor medicali din
129 de ţări, printre care şi România.

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In memoria ei,
în Anglia,
bacnota de 10
£, a fost
imprimată cu
chipul Doamnei
Florence
Nightingale

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
In Londra s-a

deschis Muzeul
Florence
Nightingale
pentru a celebra
viaţa şi munca ei
dedicată îngrijirii
oamenilor sănătoşi
şi bolnavi.

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 EDITH

CAVELL ( 1865 – 1915) – nursă engleză
care şi-a dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi
alinării suferinţei oamenilor, a sosit în 1907 în
Belgia, unde a condus Institutul Medical
Berkendael, care forma tinere nurse venite din
toata Europa.
 Pentru meritele sale din timpul primului război
mondial, astăzi, un mare spital din Bruxelles şi
o stradă îi poartă numele; la Londra, într-un
parc celebru se află statuia sa, iar pe placa de
pe soclu sunt redate cele mei importante fapte
din viaţa ei, care au salvat peste 1500 de
oameni, refugiaţi, răniţi sau prizonieri de război.

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Regina

Maria (1875 - 1938) a reprezentat,
alături de soţul ei, regele Ferdinand, unul dintre
simbolurile întruchipării Marii Uniri din 1918.
Numită de către oameni regina- mamă, mama
răniţilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care
a adus-o răniţilor şi pentru curajul ei de a merge
pe front – Regina Maria a României a fost
prezentă în punctele cele mai fierbinţi ale
Primului Război Mondial, a suferit în refugiu
alături de cei mulţi şi a mers în spitalele cu cele
mai serioase epidemii, pentru a-i îngriji şi a-i
încuraja cu prezenţa ei maternă pe cei infirmi.

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Regina

Ana, născută în 1923 la Paris, a fost
caporal, apoi ofiţer în armata franceză şi a
lucrat ca infirmieră în spatele frontului,
transportând sânge şi plasmă pentru răniţi,
conducând singură un jeep de război.
 A făcut o şcoală de infirmiere de ambulanță, a
dus o viață de cazarmă în toată regula, s-a
îmbolnăvit de “gălbenare” şi, în final, s-a întors
la viața civilă în 1945, având în buzunar o
soldă primită de la armata franceză, precum şi
Crucea de Război a Republicii Franceze.

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
HENDERSON (1897 – 1996) – a
pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu
putere în instruirea şi formarea în nursing şi
mai ales în cercetare. Este creatoarea primei
teorii ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului
sănătos şi bolnav. Pacientul este o entitate
complexă, corpul şi sufletul fiind inseparabile.
 A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în
1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la
Universitatea Columbia, unde a absolvit în
1934, iar din 1934 până în 1948 a predat
cursuri de nursing la aceeaşi universitate.
 VIRGINIA

 In

Personalităţi din istoria
profesiei noastre

1953 VIRGINIA HENDERSON s-a
alăturat Şcolii de Nursing Yale, al cărei
decan, Annie Warburton Godrich
i-a fost mentor în primii ani de activitate
profesională. Aceşti ani petrecuți la Yale
au fost de maximă productivitate.
Virginia Henderson în calitate de
profesor emerit a fost şi consultant de
nursing pentru întreaga lume. A primit
titlul de Doctor Honoris Causa a
Universității Yale.

Personalităţi din istoria
profesiei noastre
 Consiliul

Internațional al Asistenților Medicali
a recunoscut în iunie 1985 că VIRGINIA
HENDERSON aparține lumii - când i-a fost
înmânat primul Premiu Christianne Reimann admițând că ideile ei au trecut dincolo de
granițele naționale. Intr-adevăr anii care au
urmat i-au adus multe onoruri, (doctor
onorific) şi a fost solicitată să țină cursuri la
Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale,
la Sorbona şi la Asociația Japoneză de
Nursing.













Personalităţi din istoria profesiei
noastre
Premiul Christianne Reimann poartă numele primului
secretar general executiv al ICN ales în 1925, când consiliul
şi-a stabilit sediul la Geneva.
Originară din Danemarca, Christianne Reimann a crezut în
potențialul creator al asistenților medicali, a activat pentru
afirmarea rolului autonom al nurselor şi a lansat
International Nursing Review
Premiul exprimă recunoaşterea şi recompensa internațională
pentru cele mai prestigioase nurse din lume care au
contribuit la dezvoltarea profesiei şi au marcat istoria
nursingului.
1985: Virginia Henderson SUA
1989: Nita Barrow, Barbados
1993: Sheila Quinn, Marea Britanie
1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, Coreea şi Dr. In nursing
Hildegard Peplau, SUA

Personalităţi din istoria
profesiei noastre
 Intreaga

ei activitate a culminat cu
publicarea mai multor ediții a volumului
Basic Principles of Nursing în 1960 şi
1969, şi The Nature of Nursing în 1966 şi
1991, o lucrare amplă în care defineşte
conceptul profesiei, evidenţiind,
totodată, implicaţiile acesteia pentru
practică, cercetare şi educaţie.

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Din

opera VIRGINIEI HENDERSON sunt
foarte cunoscute POSTULATELE,
considerate astăzi temelia instruirii în
şcolile de nursing. Cităm, între altele:
 Tot omul tinde spre independenţa sa şi o
doreşte;
 Omul formează un tot – omul holistic,
având 14 nevoi fundamentale;
 Când o nevoie nu este satisfacută,
individul nu este complet, întreg şi
independent;



Personalităţi din istoria
profesiei noastre

A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv
(înlocuind persoana), suplimentar (ajutând individul),
şi complementar (lucrând cu individul); Toate acestea
cu scopul de a ajuta individul/ pacientul s ă se
descurce, pe cât posibil singur.
Incepând din 1960 VIRGINIA HENDERSON a dat
nursingului o varietate de definiții în cadrul c ărora
funcția principală o are asistenta. Una dintre acestea,
clasică, este: “ asistenta face pentru alții, ceea ce ar
face aceştia, dacă ar avea puterea, dorința şi
cunoştiințele necesare”; asistenta trebuie s ă-l facă pe
pacient să devină independent de îngrijiri, cât de
repede posibil.

Personalităţi din istoria
profesiei noastre
 “Nursingul

înseamnă să ajuți individul, fie acesta
bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate
sau recuperare, să ajuți individul să-şi folosească
fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau
recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria,
voința sau cunoaşterea, necesare pentru a o face”
- VIRGINIA HENDERSON 1952.

.

Nevoile fundamentale
 Printre

modelele existente, modelul celor 14
nevoi fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson se
bazează pe atingerea independenţei în
satisfacerea acestor nevoi.
Majoritatea conceptelor şi modelelor
demonstrează necesitatea abordării
persoanei prin prisma tuturor nevoilor, fiind
relevant că asistenta medicală, prin natura
profesiei, acordă îngrijiri persoanei - ca un
întreg bio-psiho-social, nu numai din punct
de vedere medical.

Nevoile fundamentale
 Starea

de boală reprezintă ruperea
echilibrului creat de organism cu mediul
său, stare ce constituie un semnal de
alarmă tradus printr-o suferință fizică
şi/sau psihică, o dificultate sau o
inadaptare la o situație nouă, provizorie
sau definitivă. Acest dezechilibru este
un eveniment negativ pentru individ,
ceea ce poate duce până la respingerea
socială a pacientului din anturajul său.

Nevoile fundamentale


Cele 14 nevoi fundamentale sunt:



1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.















A fi asistentă medicală
înseamnă:














să nu fi niciodată plictisită;
să fi deseori frustrată;
să fi înconjurată de probleme;
să ai multe de făcut şi atât de puţin timp;
să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină
autoritate;
să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o
diferenţă; unii te vor binecuvânta, aţii te vor blestema;
vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în
starea lor cea mai bună;
nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor
(copiilor) de a iubi, de a îndura şi de curajul acestora;
vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se;
vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare;
vei plânge mult;
vei râde mult;
vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman!

Consiliul Internațional al
asistenților medicali








Apreciază în Codul de etică pentru nurse, în 2007
că asistenții medicali au 4 responsabilități
fundamentale şi anume;
De a promova sănătatea;
De a preveni îmbolnăvirile = de a face profilaxie;
De a păstra sănătatea;
De a alina suferința
De asemenea, conform ICN, nursele dezvoltă şi
mențin legătura între indivizi, familii, comunit ăți şi
furnizorii îngrijirilor de sănătate, lucrează autonom
şi colaborativ pentru prevenirea bolilor şi a
dizabilităților, conduc şi coordonează îngrijirile.

Consiliul Internațional al
asistenților medicali
 Asistenta

medicală trebuie să aibă
următoarele calități:
 Competență profesională;
 Să acorde îngrijiri de sănătate fără discriminări;
 Să cunoască toată legislația din domeniul
sanitar;
 Mult devotament, sensibilitate la suferința
oamenilor, tact, răbdare, perseverență, dragoste
pentru aproapele său, înțelegere pentru nevoile
oamenilor, capacitatea de a educa.

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 LUCREŢIA

TITIRCĂ n. 1930, la Borşa
– Maramureş, este personalitatea
română contemporană cea mai
proeminentă a profesiei noastre.
 Din anul 1964 a devenit profesoară
de Tehnica Ingrijirii Bolnavului şi
Directoare adjunctă la Şcoala
Sanitară din Baia Mare;

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Din

1974 LUCREŢIA TITIRCĂ a fost
numită asistentă medicală şefă
coordonatoare a Spitalului Judeţean
din Baia Mare, funcţie pe care a
onorat-o până în 1989, când s-a
pensionat.
 Şi după pensionare îşi continuă
activitatea în funcţia de Director al
Şcolii Postliceale Sanitare “ Carol
Davila” din localitate.

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Deţine

o colecţie impresionantă de
diplome, titluri de onoare şi insigne, primite
în ţară sau în străinatate, în Austria,
Elveţia, Danemarca, Republica Moldova şi a
obţinut tot atâtea premii, pentru contribuţia
importantă la afirmarea profesiei de
asistent medical în România şi pretutindeni;
 Este binecunoscuta autoare a peste 10
manuale, pentru asistenţii medicali, care se
regăsesc în programele de învăţământ,
examene şi concursuri;

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 In

anul 2002, ca o recunoaştere deosebită
a activităţii sale, de peste 40 de ani în
slujba profesiei şi a oamenilor, LUCREŢIA
TITIRCĂ a primit şi diploma de
 “ CETĂŢEAN DE ONOARE” al Municipiului
Baia Mare
 A avut şi are în continuare capacitatea de
a mişca minţile şi inimile asistenţilor
medicali, pentru a ridica prestigiul acestei
profesii, căreia şi-a dedicat întreaga viaţă!

Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 In

munca sa pentru afirmarea şi
dezvoltarea profesiei de asistent medical,
LUCREŢIA TITIRCĂ a făcut pionierat prin
cărţile scrise şi poate fi asemuită cu
celebrele înaintaşe în domeniu: Florence
Nightingale, Edith Cavell şi Virginia
Henderson, femei care au dat identitate
acestei profesii, au pus bazele nursingului
modern în lume şi şi-au dedicat viaţa
îngrijirii sănătăţii şi alinării suferinţei
umane!

Nursing înseamnă:
Activitate de natură dependentă ( delegată ) –
urmăreşte indicațiile medicului şi ofer ă tratamentul
necesar conform prescripțiilor acestuia; medicul
decide şi asistenta execută tehnica de îngrijire
respectivă;
 Activitate de natură independentă ( autonomă)
Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie
inițiativă, stabileşte relații de încredere şi transmite
informații pacientului în legătură cu problemele de
sănătate pe care le are;
 Activitate de natura interdependent ă –
colaborează cu ceilalți membri ai echipei medicale şi
cu persoanele care acordă îngrijiri globale pentru
îndeplinirea scopului propus.


Rolul nurselor
Indiferent de locul unde lucrează, asistenta medicală trebuie
să îndeplinească 3 roluri majore:
1. Practician = implică acțiuni de cunoaştere şi îngrijire direct ă/
satisfacere a nevoilor pacientului, familiei sau a celorlalte
persoane implicate;
2. Rol activ în cercetare = se referă la acele acțiuni întreprinse
în scopul studiului efectelor tehnicilor actuale de îngrijire
precum şi metodele care se impun pentru îmbun ătățirea
acestora;
3. Rolul de LIDER = rol de conducător care impune luarea
deciziilor, acte de relaționare şi influențarea acțiunilor altora în
vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele pacientului

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA
 Ordinul

Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor
şi Asistenţilor Medicali din România se
organizează şi funcţionează ca organizaţie
profesională, cu personalitate juridică,
neguvernamentală, de interes public, apolitică,
fără scop patrimonial, cu responsabilităţi delegate
de autoritatea de stat, având ca obiect de
activitate controlul şi supravegherea exercitării
profesiei de asistent medical generalist, a
profesiei de moaşă şi, respectiv, a profesiei de
asistent medical, ca profesii liberale de practică
publică autorizate.

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA




Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor
şi Asistenţilor Medicali din România include peste 120
000 de membri
Activitățile exercitate cu titlu profesional de c ătre
asistentul medical generalist sunt:
• stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de s ănătate şi
furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de s ănătate , de
natură preventivă, curativă şi de recuperare;
• administrarea tratamentului, conform prescripțiilor
medicului;
• elaborarea de programe şi desfăşurarea de activități de
educație pentru sănătate ;

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA
 Activitățile

exercitate cu titlu profesional de c ătre
asistentul medical generalist sunt:
 desfăşurarea activităților de cercetare în domeniul
îngrijirilor generale de sănătate ;
 întocmirea de rapoarte scrise referitoare la
activitatea specifică desfăşurată;
 organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de
sănătate comunitară;
 pregătirea personalului sanitar auxiliar;
 desfăşurarea activităților de educație în instituții de
învățământ pentru pregătirea viitorilor asistenți
medicali, etc.

Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI
 In

Europa, în 2004 s-a înfiinţat
Federaţia Europeană a Organizaţiilor
de Reglementare în Nursing – FEPI, al
cărei scop fundamental este promovarea
sănătăţii şi securităţii pacienţilor şi a
tuturor cetăţenilor Europei.
 Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor
din România este membru al FEPI, alături
de alte organizaţii profesionale din 20 de
ţări.

Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI
 Unul

dintre obiectivele FEPI este să impună
standarde comune, competenţe şi reguli de
practicare a profesiei similare în toate statele
europene, astfel încât pacienţii să beneficieze
de îngrijiri de calitate, indiferent de ţara în
care locuiesc.
 Acest deziderat ia în considerare şi faptul că
profesia de asistent medical este europeană,
se poate practica în orice stat, iar din acest
motiv trebuie să existe o bază comună pentru
toţi profesioniştii în exercitarea profesiei.

Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI
 Codul

de etică şi conduită pentru profesia
de asistent medical a fost elaborat de
Grupul de lucru al FEPI, din care au făcut
parte asistenţi medicali din OAMGMAMR,
alături de reprezentanţi ai organizaţiilor de
reglementare din Spania, Italia, Marea
Britanie, Irlanda, Portugalia, Polonia, Grecia,
Croaţia, sprijiniţi de Comisia Europeană, de
specialişti în legislaţie europeană,
internaţională şi în drepturile omului.

Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI
 Codul

de etică European pentru
asistenţii medicali are ca scop:

 Siguranţa

şi protecţia celor ce primesc
asistenţă medicală în Europa ;
 Informarea pacienţilor şi a asistenţilor
medicali cu privire la standardele comune
de etică şi de conduită aşteptate de
pacienţi, din partea tuturor asistenţilor
medicali care îşi practică profesia în Europa;

Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI

 Pacienţii

aşteaptă ca organele de
reglementare ale asistenţilor medicali
să aibă sisteme pentru a defini şi a
monitoriza conţinutul, standardele şi
calitatea educaţiei şi a practicii
necesare pentru a deveni asistent
medical şi pentru a continua să lucreze
ca asistent medical, la cele mai înalte
cote valorice ale profesionalismului.

Florence Nightingale
 “Cei

care au îmbrățişat această
profesie sunt chemați să aline
suferințele, să ofere sprijin, să ajute
indivizii să se ocupe de propria
sănătate, să transforme "a fi bolnav"
în "a fi sănătos".
 "Viața, acest dar prețios,
dumnezeiesc, este adeseori cu
adevărat numai în mâinile asistentei"
(Florence Nightingale)