Introducere in Nursing

Published on June 2016 | Categories: Types, Instruction manuals | Downloads: 51 | Comments: 0 | Views: 707
of 58
Download PDF   Embed   Report

Introducere in Nursing

Comments

Content

ANUL I

INTRODUCERE IN NURSING

NURSINGUL este partea integrala sistemului de ingrijire a sanatatii si cuprinde promovarea sanatatii, prevenirea bolii, ingrijirea persoanei bolnare(fizic, psihic, vizabilitati)de toate vorbele si in toate tipurile de uniati sanitare. NURSA este o persoana autorizata sa practice aceasta meserie si raspunde de propria activitate. Nursa este pregatita si autorizata:  Sa desfasoare educatie pentru sanatate;  Sa participe plinar ca membru al echipei in sistemul sanatatii;  Sa supravegheze si sa informeza asistente medicale si cadre auxiliare;  Sa participe la cercetare; Nursa presupune o pregatire pluridisciplinara(sociala, tehnica, practica, insusirea termenelor de baza, sa aiba cunostiinte de psihologie, sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa, sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce sunt ceilalti). Functiile asistentei sunt:  e natura interdependenta :  !ngrijiri de confort(alterarea nevoilor personale). "jutorul asistentei este in fct de varsta, natura bolii, de dificultati fizice, pshice sau sociale);    Stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii; #e transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sistine

e natura dependenta :a indicatia medicului aplica metode de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la pacient ,odificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului;  e natura interdependenta: asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati inetrdisciplinare;$%& actiuni de educatie sanitara, de sensibilizare asupra responsabilitatii si asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate "sistenta mai are si alte functii:  $ducativa pe langa lalitati psihologice si aptitudini pedagogice;  $conomica&seocupa de gestionarea serviciului, precizeaza prioritatile de aprovizonare(cearceafuri, vata, seringi);  e cercetare; "sistenta colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute si sa respecte tratamentul prescris de acesta. 'iecare afectiune presupune un diagnostic medical dar si un diagnostic nursing. iagnostic medical:pneumonie(administrarea tratamentului)

iagnostic nursing :incapacitatea de asi desfasura activitatile zilnice datorita fectiunilor(oxigenoterapie, pozitie confortabila pt usurarea respiratiei, prevenirea aparitiei escarelor) ELEMENTE DE COMPONENTA ALE ASISTENTULUI MEDICAL Primul element de competenta este cunoasterea unui model conceptula de ingrijire. !n definirea medlului conceptual al unei profesii trebuie precizate urmatoarele:scopul profesiei, telul activitatii, beneficiarul, rolul sau, natura interventiei(de inlocuirem suplinire, ajutoare, sporirea sau intarirea fortei) (n al doilea element de competenta este cunostiinta acumulata pe parcursul formarii si care ajuta sa inteleaga natura umana si dimensiunile sale fiziceintelectuale si afective.  tehnica: procedeu metodic si stiintific care serveste la promovarea sanatatii si combaterea bolilor;  relationarea: relatiile cu pacientii si familiile lor;  etic:una conduita a asistentei(valori morale); (n al treilea element de competenta este cunoasterea domeniului stiintific aplicat in ingrijirea individualizata a pacientului. emersul stiintific este un instrument de investigatie de analiza de interpretare si planificare. ASPECTE ALE PROCESULUI DE INGRIJIRE A OLNA!ULUI ezvoltarea rapida a stiintelor medicale a tehnicii au contribuit la trecerea pacientului pe planul al ii lea punandu&se accent pe aspectele medicale tehnie. "stfel ingrijirile sunt deteriorate:  evalorizate;

 )recute pe un plan secundar;  #asate adesea in sarcina ajutoarelor nacalificate; e aceea este foarte importanta revalorizarea relatiei dintre cel ingrijit si cel ce ingrijeste. $ste important ca ingrijirile sa fie centrate pe persoana ingrijita si nu pe sarcini. "stfel asistenta sa fie:  *onstiinta celui care este lispsit de constiinta;  +chiul celui care si&a pierdut vederea;

 ,ana pentru cel caruia i&a foat amputate;  ragostea de viata pt cel ce incearca sa se sinucida;

 Sa posede cunostiintele necesare pt tanara mamica CADRUL CONCEPTUAL SL INGRIJIRILOR *onceptul despre om: omul este o fiinta unica avand nevoi biologice, psohologice si culturale, o fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau inconjurator, o fiinta responsabila, libera si capabila de a se adapta. Sanatatea este o stare de echilibru biopsihosocial, cultural si spiritual, stare de autonomie si independenta fara a fi egala cu lipsa bolii sau a infirmitatii este o stare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediul extern si inern. -oala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal se alarma tradus prin suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau de finitura, NE!OIA SI "OMEOSTA#IA Ne$oia este o stare care cere o usurare sau o necesitate sau dorinta de utilizate. "omesta%ia este starea de chilibru su autoreglare in diverse procese fiziologice si psihologice. Nesatisfacerea unei nevoi este subsceptibila sau a avea repercusiuni la una sau mai multe nevoi. *ele ./ nevoi sunt: .. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie; 0. Nevoia de a bea si a manca; 1. Nevoia de a elimina; /. Nevoia de a se misaca si a mentine o buna postura; 2. Nevoia de a dormi si a se odihni; 3. Nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca; 4. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale; 5. Nevoia de a fi curat si asi proteja regumentele; 6. Nevoia de a evita p7erioadele; .8. Nevoia de a comunica cu semenii; ... Nevoia de a practica religia, a actiona comform propriilor convingeri si valori;

.0. Nevoia de a fi preocupat in nevoia realizarii; .1. Nevoia de a se recreea; ./. Nevoia de a invata cum sa iti pastreze sanatatea; INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEAREA NE!OILOR FUNDAMENTALE !ndependenta la adult fundamentala(om sanatos):atingerea unui nivel acceptabil ion satisfacerea nevoilor cu un echilibru bun fara ajutorul altor persoane si numai prin actiuni cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in fct de faza de crestere si dezvoltare a copilului. ependenta este incapacitatea unui om de asi indeplini singur nevoile fundamentale fara ajutorul altcuiva. +riginea probabila a acestei dependente este: o lipsa de forta, lipsa de vointa, lipsa de cunoastere. "tunci cand o neoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestari de dependenta. $x:incapacitatea de a comenta poate produce manifestari de dependenta ce poate duce la izolare sociala. ependenta unei persoane trebuie apreciata nu numai in fct de intensitatea sa dar si in fct de durata sa. "stfel independenta poate fi moderata sau totala temporara sau permanenta. ependenta poate interesa aspectul biologic, psihologic, sopcial, cultural si spiritual al fiintei umane. A$em & ti'uri de de'endenta( .) 9otentiala: daca problema de dependenta apar din cauza unor predispozitii $x:la un pacient subalimentat imobilizat la pat, poate apare hiperena sau escara. + actiune preventiva poate evita aceasta problema de dependenta 0) "ctuala: atunci cand problema este 1) optimal de /) 9ermanenta(cronica) atunci cand problema de dependenta nu poate fi corectata indiferent de interventiile asistentelor. !n acest caz rolul asistentei este de suplinire a ceea ce pacientul nu poate face independent. escrescanda: atunci cand problema se reduce . in aceste caz rolul asistentului medical este de a sustine aceste progres si de a ajuta pacientul sa isi regaseasca gradul

INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE )IPS* 9rin !9S intelegem:  +ngrijiri esentiale de sanatate;  "ccesibile tuturor persoanelor si famililor din comunitate;  9rin participarea lor plenara(activa);  Si la un pret de cost accesibil comunitatii; !9S acopera / niveluri de interventie: .. !ngrijiri de prevenire primara prin care intelegm mentinerea si promovarea sanatatii precum si prevenirera imbolnavirilor.!nterventia asistentului urmareste: educatia sanitara (alimentatie, contraceptie) prevenirea specifica (vaccinari).; 0. !ngrijiri de prevenire secundara care urmareste interventii curative pentru tratamentul bolilor si prebenirea complicatiilor; 1. !ngrijiri de prevenire tertiara care urmaresc recuperarea(sustinerea persoanei ingrijite pt a se adapta la diferite dificultati cauzate de probleme de sanatate); /. !ngrijiri de prevenire :uaterala:sustinerea familiei in boli terminale;. 9entru dezvoltarea !9S sunt necesare: .. !dentificarea a ceea ce inseamna !9S, este necesare cunoasterea si studierea unui intreg amsamblu de caracteristici:climat, resurse de apa, nivelul de educatie al populatiei, categorii sociale, resurse economice;; 0. !nitierea personalului sanitar si a consumatorilor de !9S a) 9regatirea lucratorilor sanitari pentru a intelege !9S indiferent ca acestia lucreaza in mediul extra&spitalicesc, in mediu spitalicesc sau sunt persoane de instruire. $ste iportant ca asistenta medicala sa cunoasca diferite medii de viata(familial, de muncam solar); b) 9opulatia trebuie pregatita sa coopereze cu lucratori sanitari; 1. <ecunoasterea valorii sociale si economice a !9S si a persoanelor care le acorda; SURSE DE DIFICULTATE Sursa de dificultate = orice obstacol major care impiedica satisfacerea unuia sau mai multor nevoi fundamentale. Sursele de dificultate pot fi cauzate de: .. 'actori de ordin fizic; 0. 'actori de ordin public; 1. 'actori de ordin social; /. 'actori de ordin spiritual; 2. 'actori legati de insuficiente cunostiinte; Procesul de in+ri,ire)nursin+ul) $ste o metoda organizata si sistematica ce permite acordarea de ingrijiri individuale. $ste un mod de a gandi logic care permite interventie constienta, planificata a ingrijirlor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului.

9rocesul de nursing are 2 etape: .. *ulegerea de date(aprecierea); 0. "naliza si interpretarea, stabilirea problemelor pentru formularea diagnosticului de nursing; 1. 9lanificarea ingrijirilor(obiective); /. $valuarea; 2. <ealizarea interventilor(implementarea); "precierea:metodele folosite sunt observarea si interviul. !nformatiile culese pe parcursul acestei etape pot fi:obiective(puls, tensiune arteriala, aspect fizic), subiective expuse de pacient(dureri, oboseala). !nterviul poate fi direct sau indirect. !n cea de&a doua etapa se stabilesc problemle pacientului si se pune diagnosticul nursingului. 9entru formularea diagnosticului nursing trebuie sa cuanostem:problema de dependenta(9)>etiologie(cauza)($) > semnele prin care se manifesta? !"@N+S)!* N(<S!N@ (S). 9 ? alterarea integritatii tegumentelor(pielii); $ ? din cauza imobilizarii la pat; S ? manifestata prin aparitia escarelor; iagnosticul este baza pentru planificarea interventiilor interdependente. upa formularea diagnosticului de nursing, aistentul medical elaboreaza un plan de actiune care sa influenteze pozitiv starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca problemele de dependenta. +biectivul principal al ingrijirilor este de a aduce persoana la un grad de independenta in satisfacerea nevoilor proprii. Stabilirea obiectivelor deriva din diagnosticul de nursing. !n fct de termenul de realizarea putem avea:obiective pe termen scurt, pe termen mediu si pe termen scurt. $x: plan nursing pe termen scurt "precierea )egumente (scate iagnostic nursing eficit hidric +biective *onsum lichide !mplementarea !ncuranjarea pacientului sa consume $valuare upa 0/ h aspect tegumentar

lichide "plicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor pentru a obtine rezultatul dorit "vem 1 tipuri de interventii:

 !ndependenta:initiata de asistenta datorita priceperii;  ependenta:desfasurata la indrumarea medicului;  !netrdependenta: desfasurata de asistenta in colaborare cu ceilalti colegi(medici si infirmieri); <ealizarea interventiei reiese din evaluarea starii pacientului inainte , in timpul si dupa interventie. $valuarea consta in a aduce o aprecierea asupra progresului in raport cu interventiile asistentei. aca interventiile nu si&au atins scopul atunci nu vom avea rezultatul cautat si trebuie sa stim cum sa corectam situatia. $valuarea se face privind de la un punct de referinta care este de fapt obiectivul de ingrijire. eci procesul de ingrijire este un proces ciclic si permanent reinnoit. (n plan de ingrijire extensiv tine cont de prescriptiile medicale dar si de interventiile autonome ale asistentului. "stfel asistenta trebuie sa verifice prescriptia medicului inainte de a&si planifica interventiile. NE!OIA DE A RESPIRA SI A DE A A!EA O UNA CIRCULATIE Res'iratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul exterior necesar proceselor oxidative din orghanism si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din arderile celulare. !nterdependenta in satisfacerea nevoii este determinat de integritatea plamanului si functionarea lui eficienta. Eta'ele res'iratiei( a. Aentilatia: patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plaman si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Aentilatia are timpi si anume inspiratie si expiratie si este influentata de permeabilitatea cailor respiratorii, concentratia oxigenului din aerul respirat, maturitatea centrului respirator bular, expansiunea cutiei toracice si functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia; b. ifuziunea gazelor : trecerea oxigenului din alveole in capilare din jurul periialveolare si o dioxidului de carbon din capilare in alveole si concentratia oxigenului in sange. c. $tapa circulatorie: consta in conducerea oxigenului prin artere la tesuturi si a dioxidului de carbon prin sistemul venos la plamani, este influentata de cantitatea de hemoglobina din sange, debit cardiac, numar de hematii, permeabilitatea retelei periferice arteriale d. $tapa tisulara(tesut) schimbul de gaze dintre sange si tesuturi prin procesul de difuziune a gazelor Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oiide a res'ira Factori .iolo+ici(  Aarsta: la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la adult  Sex: frecventa respitaorie: la femei inregistreaza valori la limita maxima a normalui, iar la barnati la limita minima a normalui;  Statura: la persoanele scunde numarul de respiratie pe minut est emai mare decat la persoanele inalte  Somnl: frecventa respiratorie mai scazuta decat in perioada de veghe

 9ostura: pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respirratiei. !ndividul sanatos poate respira in ortostatism(pozitia in picioare), sazand si clinostatism(culcat). 9ozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand si ostatica prin contractia corespunzatoare a diafragmului  "limentatia  $xercitiul fizic: influenteaza frecventa nr respiratiei, persoanele neantrenate obosesc mai usor Factori 'si/olo+ice: emotiile, plansul, rasul Factori sociolo+ici:  ,iediul ambiant : de 0.B la concentratia de oxigen adecvata din aerul inspirat favorizeaza respiratia, mediul poluat influenteaza negativ respiratia, umiditatea aerului inspirat de 28&38B creaza un mediu confortabil;  *limatul: caldura determina cresterea frecventi respiratorii, frigul determina scaderea frecventei respiratorii, vandtul perturba respiratia altitudinea perin rarefiecrea aerului nefavorabil respiratiei; Mani-estari de inde'endenta 'recventa respiratorie ? nr de respiratii pe minut si este influentata de varsta si sex:  Nou nascut ? 18&28rCmin;  #a 0 ani ? 02&12 rCmin;  #a .0 ani?.2&02rCmin;  #a adult ?.3&.5rCmin sau .3&08rCmin;  #a varstnic ?.2&02rCmin; Am'litudinea ? volumul de aer care patrunde si se elimina din plamani la fiecare respiratie. eci avem respiratie profunda si superficiala. Ritm ? pauza egale intrerespiratii(respiratie ritmica) Simetria miscarilor res'iratorii ? ambele hemitorace prezinta aceasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei. )ipul de respiratie : avem 1 tipuri de respiratie :  *ostal&superior la femei  *ostal inferior la barbate

 "bdominal la copii si varstnici )usea ? respiratie fortata prin care elimina secretiile din caile respiratorii. ependenta in satisfacerea nevoii 9robleme: alerarea vocii, dispneea, obstructia cailor respiratorii. SURSE DE DIFICULTATEA CARE DETERMINA DEPENDENTA IN SATISFACEREA NE!OII DE A RESPIRA .. De ordin -i%ic : alterarea mucoasei nazale, bronsice, trahede sau paremchimului pulmonar "lterarea vocii poate fi cauzata de procese inflamatorii l anivelul cailor respiratorii superioare:nas, laringe, faringe ,anifestari de dependenta:  isfonie = tulburare a emisiunii vocale interesand inaltimea intensitatea si timbrul vocii;  "fonie& imposibilitatea de a vorbi  Senzatie de sufocare&lipsa de aer 0. De ordin 'si/olo+ic Dis'neea& respiratie anevoioasa Cau%e : boli ale inimii si ale plamanului, pacientul este anxios . Mani-estari de de'endenta(  Orto'nee = pozitie fortata care favorizeaza respiratia, pacientul sta sezand cu mainile pe langa corp;  A'nee0 oprirea respiratiei;  radi'nee = scaderea frecventei respiratorii;  Ta/i'nee0 cresterea frecventei respiratorii;  "i'er$entilatie = patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani;  "i'o$entilatie = patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani ;  "emo'ti%ie = hemoragie interna exteriorizata prin cavitatea bucala provenind de la nivelul cailor respiratorii = plamanii;  Mu%iotati)s'uta)& amestec de secretii din arborele traheobronsic format din mucus , sange si celule descumate; Dis'neea este de mai multe tipuri:  Dis'nee c/e1ne0sto2es& respiratie din ce in ce mai frecventa dusa pana la maxim dupa care frecventa scade treptat si eeste urmata de apnee(ciclu se reia);  Dis'neea 2usmaul = inspiratie lunga, apnee urmata de expiratie fortata, apnee &/ timpi;

Mani-estari de de'endenta  #+omote res'iratorii(roluri):avem mai multe tipuri: *repitante = zogomote asemanatoare zgomotului pe care il auzim atunci cand frecam o suvita de par;  <omuflante = sunte groase ca de contrabas;  Sebilante = sunete ca si tiuitul vantului;  Ciano%a = tehumente vinete la nivelul extremitatilor(nas, buze, lobul urechii,  unghii;  9oate fi produsa de procese inflamatorii, de prezenta corpilor straini, de formari ale nasului; Mani-estari de de'endenta :  <espiratie dificila pe nas;  Secretii abundente nazale;  ,ucoase purulente sanguinalente$pistaxis;  eformari ale nasului:traumatisme sau deviatii de sep;t

E'ista3is = sangerare nazala care poate produce atat datorita fragilitatii capilarelor de la nivelul mucoasei nazale, dar poate proveni si dintr&o hemoragie interna exteriozata.  Stranut = expiratie fortata  )use uscata, umeda, persistenta  *arnagii = zgomot inspirator cu caracter de suieraturi auzibil de la distanta  )iraji = de presiune inspiratorie a partilor mari ale toracelui suprasternal, epigastra, sintrostal 45 De ordin sociolo+ic INTER!ENTIILE AISTENTEI MEDICALE PENTRU PACIENTUL CU DEFICIENTE RESPIRATORII Circulatia : este functia prin care se realizeaza micsorarea sangelui prin venel sanvine si are drept scop transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organe excretoare. Sangele este un tesut lichid alcatuit din elemente figurante si plasma. $lementele figurate ale sangelui sunt: globulele rosii(hematie, eritrocite), globule albe, trombocite Sistemul circulator este format din:sange, limfa,inima

!nterdependenta in satisfacerea nevoiei: a. Pulsul )P* : expansiune ritmica a rterelor care se comprima pe un plan dur (oase). Factori care in-luentea%a 'ulsul(  Factori .iolo+ici:  Aarsta(mai creste la copil si vrstnici)  !naltimea(pers scunde au frecventa pulsului mai mica decat cele inalte)  Somnul (in timpul somnului pulsul este mai mare)  "limentatia(in timpul digestiei frceventa pulsului este mai mic)  $fortul fizic(frecventa pulsului est emai mic)  Factori 'si/olo+ici(plans, emotii, manie)&produc o crestere a frecventei pulsului.  Factori sociali = mediul ambiant, prin concentratia de oxigen a aerului expirat influenteaza pulsul. Mani-estari de inde'endenta  Frec$enta reprezinta nr de pulsatii pe minut(pCmin)  Nou nascuti(n.n) .18>./8 9Cmin;  *opil mic = .88&.08 9Cmin;  #a .8 ani = 68&.88 9Cmin  #a adult = 38&58 9Cmin  #a varstnici = peste 58&68 9Cmin  Ritm = egalitatea pauzelor intre puls  Am'litudinea (volum) = est edetrminat de cantitatea de sange existent in vase  Celeritate = reprezinta viteza de ridicare si coborare a unui puls b. Tensiunea arteriala ()."): presiunea exercitata de sangele circular asupra peretilor arteriali Factori care in-luentea%a tensiunea arteriala  Factori .iolo+ici :varsta, somnul, efortul fizic;  Factorii 'si/olo+ici : emotii, bucurii, anexietatea determina cresterea tensiunii arteriale  Factorii sociolo+ici: frigul produce vasocostrirtie si implicit creste tensiunea rteriala, caldura produce vasodilatia si scade tensiunea arteriala Modi-icari de inde'endenta Tensiunea ma3ima ? tensiunea arterial sistala ? contractia inimii Tesiunea arteriala minima? tensiunea arteriala diastorica ? pauza Tensiunea arteriala? tensiunea arteriala maxima C0. 9lus sau minus .&0. Aalorile tensiunii arteriale d.p.d.v. arterial

.&1 ani ? 42&68mlCDg tensiunea arteriala maxima; ? 28&38 mlCDg tensiunea arteriala minima; /&.. ani ? 68&..8 mlCDg tensiunea arteriala maxima; ? 38&32 mlCDg tensiunea arteriala minima; .0&.2 ani ? .88&.08 mlCDg tensiunea arteriala maxima; ?38&42 mlCDg tensiunea arteriala minima; "dult ? ..2&./8 mlCDg tensiunea arteriala maxima; ?38&68 mlCDg tensiunea arteriala minima; Aarstnici ? peste .28ml CDg tensiunea arteriala maxima; ? peste 28 mlCDg 28ml tensiunea arteriala minima; De'endenta in satis-acerea ne$oii  *irculatia inadecvata  Surse de difucultat  e ordin fizic  "lterarea muschilor cardiac a peretilor arteriali, venosi, obstructia arteriale, suprareincarcarea inimii  e ordin psihologic :   "nsietatea, sters, situatii de criza #ipsa cunoasterii: cunoasterea insuficienta despre alimentatie echilibrata despre obiceiuri daunatoare; Mani-estari de de'endenta  )egumente modificate: reci, palide datorita igienii insuficiente ale pielii si cioanotice;  ,odificari de frecventa a pulsului:E puls filiform cu volum redus abia perceptabil si puls asimetric cu volum diferit al pulsului la artere simetrice;  ,odificarui de ritm:puls aritmic cu pauze inegale intre puls si puls dicrat se percep doua pulsati una puternica si alta slaba urmata de pauze;  ,odificari ale tensiunii arteriale D)" ? hipertensiune arteriala si reprezinta mai mina )." peste valoarea normala

hta?hipotensiua arteriala si reprezinta F )." sub valoarea normala;  Dipoxemie : scaderea contunutului de oxigen din sange;  Dipoxie : scaderea contunutului de oxigen la nivelul tesutului;

INTER!ENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NE!OII DE A RESPIRA  $xploreaza desprinderile de respiratie ale pacientului;  !nvata pacientul sa faca exercitii respiratorii, sa aiba postri adecvate care sa favorizeze respiratia sa inlature obiecte saounatoare;  !mbracamintea stramta, mese copioase; + buna respiratie determina o circulatie corespunzatoare eliminarii adecvate pe toate caile, satisfacerea cerintelor spirituale. !nterventia asistentei medicale pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine Asistenta medicala tre.uie sa educa 'acientul:  Sa isi mentina tegumentul curat integru;  Sa aiba o alimentatie echilibrata fara exces de grasimi si sare;  Sa evite tutunul si consumul excesiv de alcool;  Sa evite sedentarismul;  Sa poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia ; Inter$entia asistentei medicale 'entru circulatia inadec$ata Ne$oia de a elimina $liminarea este necesitatea organismelor de a se debarasa de substante nefolositoare rezultate din metabolism. $xcretia deseurilor se face prin:  'iziologice : urina(prin aparatul renal), scaun(prin aparatul digestiv), transpiratie(piele), menstruatie(aparatul genital femeiesc), perspiratie(aparatul respirator);  9atologice : apar mentinerea consistenta a mediului intern si echilibru dintre mediu intern si exterm. Schimbarile de volum extracelular antreneaza modificari in compozitia lichidelor eculare. !n eliminarea un rol important au plamanii s !

rinichii care acestia mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic si acidobazic al mediului intern si debranseaza organismul de produse toxice rezultate in metabolism.; !n 0/ de ore se alimina prin urina in medie de18>12 g substante organica si .3&0. g substanta anorganica(azot, amonia, uree, clorura de sodiu, caliu) !n afectiunile renale sau endocrine cand filtrarea sangelui se face ca dificultate se elimina si substante folositoare organismului. 9rin rolul sau de excretie pielea completeaza eliminarea renala. +rganismele trebuie sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei(fibre celulazice, pigmenti hiliari, celule descumate de la nivelul tubului digestiv). Substante folositoare organismului sodiu si apa sunt obsorbite prin asmoza. Si alte substante nefolositoare trebuie sa fie eliminate, spre exemplu la pubertate pana la menopauza se elimina o secretie sangvina menstruala ce se produce la sf fiecarui ciclu enstrual daca ovulul nu a fost fecundat. 'actorii ce influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina :  'actori biologici : "limentatia reprezinta cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de indivod di sinfluenteaza satisfacerea nevoii de a elimina. eci trebuie sa avem o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduri deoarece faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala, iar mesele sa fie luate la ore fixe pentru a favoriza ritmul eliminarilo  $xercitiile  Aarsta are un rol important in satisfacerea nevoii daca tinem cont de controlul sfinteral  9rogramul de eliminare intestinala favorizeaza regularitatea programului de eliminare este un factor care influenteaza satisfacerea nevoii  'actori psihologici:stresul, anxietatea emotilor  'actori sociologici:educatia, cultura URINA este o solutie apoasa prin care sunt eliminate sun;bstabte rezultate din metabolismul intermediar practic, inutil si toxic pentru organism Mictiunea: actiune fiziologica de eliminare a urinei. Erectia mictiunii   Nou nascut ? mictiuni frecvente;  *opil /&2 mictiuni pe zi;  "dult 2&3 mictiuni pe zi;  Aarstnic 3&5 mictiuni pe zi ; Ritmul mictiunilor este de 1 ori mai mai mare decat noaptea

Diure%a: reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 0/ de ore. Culoarea urinei: galben deschis&urina diluata si galben inchis spre brun urina concentrata. Mirosul urinei: amoniacul in fermentatie alcalina intravezicala, de bulion& urina proaspata. P"0ul urinei /.2&4.2 usor acid. Densitatea .8.8&.802 la temp de .2 grade . Cantitate : variaza in fct de varsta:  Nou nascut = 18&188 mlC0/h;  #a copii 288&.088mlC0/h;  "dult .088&./88 mlC0/h (.088&.588mlC0/); As'ect : clar transparent. Scaunul :reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie eliminate din organism prin actul deficatie(eliminarea materialelor fecale prin anus). Mani-estari de de'endenta Fecundatia : .&0 scaune pe zi la nou nascut, . scaun pe zi la adulti si varstnici, . scaun la 0 zile Orarul: ritmic, la aceasi ora a zilei dimineata Cantitatea( zilnic .28&088 g materii fecale Constituenta:pastoasa amogena Forma : cilindrica Culoare( bruna la adulti, suc de mac la nou nascuti in primele zile are culoare verde brun inchis Miros: difera de la un individ la altul Trans'iratia fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functiile de excretie prin intermediu; glandelor sudoripare. Sudoare solutie constituita din apa 666B si .8B sodiu uscat(uree, urati,a cizi grasi, acisi organici, sarurui ,minerale). Stari de de'endenta Reactia(acida, ph&ul (2,0)usor alcalin;

Cantitate minima pentru mentine umiditatea Miros(variaza in fct de alimentatie, depinderile igienice ale individului PERSPIRATIA: <eprezinta pierderile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie. MENSTRA:reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange in organelle genitale feminine. Ritm 05&12 zile Durata:1&2 zile Culoare:rosu megricios la inceput apoi rosu deschis Cantitate:28&088g Miros :dezagreabil E$olutie:fara dureri usoare, jena fiziologica MANIFESTARI DE DEPENDENTA Reactia : acida ,9D &2,0 alealina Cantitate : minima pt a mentine umiditatea pliurilor Miros( variaza in functie de alimentatie ,climat si de deprinderile igienice ale individului Pers'iratie 9ierderi insensibile de apa prin invapolarea la nivelul pielii si prin expiratie.  *ompozitia aerului exporat ,bioxid de carbon ,azot si apa MENSTRA 9ierderea temporara sau periodica de sange prin argonele genitale feminine. Ritm: & 05&18 zile Durata:1&2 zile As'ect : mucus amestecat cu sange si cellule descuamate Culoare: rosu negricios la inceput apoi rosu deschis Ca'titate :28 = 088 grame Miros : dezagreabil E$olutia( fara dureri ,usoara jena fiziologica DEPENDENTA IN SATISFACEREA NE!OII DE A URINA *and nevoia de eliminare nu este satisfacuta survin o serie de probleme de dependenta:diareea, constipatia, incontinenta urinara si fecala, eliminare

inadegvata(cantitativ, calitativ), diaforeza, eliminare menstruala inadecvata, varsaturile si sputa. SURSE DE DIFICULTATE 65Sursa de ordin -i%ic:  "lterarea muscoasei intestinale(diaree,constipatie);  iminuarea peristalstistului intestinal;

 Slabirea sau relaxarea sfinterelor(inconstienta);  #ipsa de control a sfinterelor(inconstienta);  "lterarea contrilor nervosi(inconstienta);  "ccidente cerebro&vasculare(inconstienta);  Spasme vezicale(retentia urinara);  "nomalii ale cailor urinare(retentie urinara,eliminarea urinara inadegvata);  "lterarea parenchimului renal (eliminarea inadegvata);  )umori(constipatie);  urere(eliminarea urinara inadegvata)

0.Surse de ordin 'si/olo+ic  anxietate,stress,emotii. 1.Surse de ordin sociolo+ic  9oluarea apei (diaree);  "limente alterate(diaree);  Schimbarea mediului de viata (constipatie);  !nsalubritatea mediului /.Li'sa cunoasterii !nsuficiente cunostinte in leg cu mediul incojurator. ". Diareea: scaune fregvente de consistenta scazuta ,pastoase,semitighide sau lichide. Factori determinanti:  exarcebarea peristalstismului intestinal;  crestea secretiei intestinale;  greseli alimentare;  medicamente;

 stress; *and numarul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de apa si electroliziceea ce determina un dezechilibru hidroelectric si starea de diaree se prelungeste. 'actori declansatori:cauze nervoase ;cause inflamatori;continut intestinal cu effect excitant (chimic sau macanic). Mani-estari de inde'endenta( a) 'recventa =numarul mare de scaune pe 0/ de ore  1&3 scaune pe zi in enterite si enterocalite  08&18 scaune pe zi in sindrom dizenteric  58&.88 scaune pe zi in holera b)*onsistenta  scazuta ,scaune moi  lichida,apoasa ,dupa purgative saline c)*antitate  marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica  scazuta ,foarte redusa in dizenterie d)*uloare  galben =aurie(in functie de viteza tranzitului intestinal ,birilubina nu are timp sa se reduca din cauza tranzitului accelerat);  verde ,rosu,negru:verde cand birilubina se oxideaza la nivelul intestinului gros  albicios ca argila:picter mecanic din cauza lipsei pigmentilor biliari;pancreatite cornice din cauza unor cantitati mari de grasimi nedigerate.  negru : in hemoragie digestive superioara(D. .S.)  scaun amestecat su sange proaspat:hemoragii in portiunea inferioara a tubului digestive(D !) e)"spect  zeama de pepene sau supa de linte in febra tifoida  zeama de orez in intoxicatii sau holera f)*alica: durere cauzata de miscari peristaltice exaggerate

i) urere locala : durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perianale. j)Semne de deshidratare  tegumente si mucoase uscate  oboseala ,slabiciune(fatigabilitate)  greata si varsaturi -. Consti'atia este caracterizata prin scaune rare unul la 0&/zile sau mai rare.'ecalele sunt de consistenta obisnuita cu volum redus fara resturi alimentare degerabile. *onstipatia poate avea cauze functionale (accidentale sau habituale),mecanice (stenoza intestinala,cancer al colonului),tulburari in ativitatea signoidiana sau poate fi simtomatica (in afectiuni pelvine,gastro&intestinale). ,odul de viata ,o hidratare insuficienta,o alimentatie saraca in reziduri, unele medicamente ,emotii puternice pot determina aparitia constipatiei. !leusul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor si gazelor .!leusul poate avea :cauze functionale (palalizia musculaturii peretilor intestinali). Mani-estari de de'endenta(  -rec$enta :scaunul la 0 = / zile sau ileus ;  orarul :pierderea orarului obisnuit al evacuarii;  cantitatea:redusa;  consistenta :uscata ,crescuta;  -orma( & bile dure de marimea maslinelor in constipatia spastica; & bine conglomerate cand materiile fecale stagneaza mult in rect.;  Cram'e : contractii dureroase ,involuntare ale musculaturii abdominale  Meteorism : acumularea de gaze in intestine  Flatulenta:senzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale  Fecalom : acumularea de materii fecale in rect  Anore3ia  Ce-alee  Irita.ilitate *. Inconstienta de materii -ecale si urina

!ncontinenta fecala si urinara poate rezulta in urma unor infectii,traumatisme ale maduvei spinarii,pierderi stari de constiinta,deteriorarea act.sficterelor,cresterea presiunii abdominale,leziuni abstreticale. + forma particulara de incontinenta urinara la copii este reprezentanta de enorezis cu cauze multiple ce necesita ingrijiri complexe. Mani-estari de de'endenta( Incontienta urinara :emisie urinara involuntara Incontinenta de -ecale:pierderi de materii fecale ,involuntarG si inconstient. Enure%is:emisie urinara noaptea involuntara si inconstienta care se manifesta mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 1 ani. . Retentia urinara )isc/iurie):reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a&si evacua continutul ;ea nu trebuie confundata cu anuria care inseamna lipsa secretiei urinei de catre rinichi. <etentia urinara determina o distensie externa a vezicii situatie ce va fi pusa in evidenta prin palpare deasupra sinfizei pubiene in timp ce in caz de anurie vezica ramane goala.!n urma presiunii marite din vezica daca nu este un obstacol mechanic,sfincterul uretral cedeaza si urina incepe sa se evacueze.picatura cu picatura."cest fenomen se numeste ischiurie paradoxala sau inconstienta prin prea plin. Mani-estari de de'endenta  @lob vezical:distensia vezicii urinare deasupra simfiziei pubiene cauzata de retentia urinara.  ,ictiuni :abudente  9alaHiurie :mictiuni fregvente in cantitate mici(eliminarea din prea plin) $. Eliminarea inadec$ata cantitati$ si calitati$ ,anifestari de dependenta:  anuria : absenta urinei in vezica(incap. <inichilor de a filtra urina)  aligurie: scaderea cantitatii de urina sub 588 ml pe 0/ ore  poliurie: eliminarea unei cantitati de urina ;peste 0288 ml pe ./ ore Tul.urari de emisiune urinara:  disurie : eliminarea urinei cu dificultate si durere

 nicturie :inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in timpul noptii. Modi-icari calitati$e ale urinei:  hematurie :prezenta sangelui in urina  albunimerie : prezenta proteinelor in urina  glicozurie: prezenta glucozei in urina  hiperstenurie:urina foarte concentrata(dens crescuta)  izostenurie :urina cu densitate mica care se mentine la acelasi nivel indiferent de regim.  hipostenurie : urina foarte diluata (dens . mica)  edeme :acumulare de lichid seros in tesuturi manifesta prin cresterea in volum a regiunii edematiate ,stergerea cutelor naturale,pierderea elasticitatii tesutului edematiei cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semnul godeului),pielea este palida ,lucioasa,stravezie. '. Eliminarea menstruala si $a+inala inade+$ata Menstra : pierderea de sange prin organele genitale care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate la menopauza) Menar/a:prima menstruatie apare intre ..&./ ani si este influentata de mediu,clima. Glandele mucoasei vaginale secreta o cantitate redusa de lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie:leucoree fiziologica. *and aceasta secretie devine abudenta se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante in cant. variabila:leucoree patologica.

Ne$oia de a .ea si de a manca
<eprezinta necesitatea oricarui organism de a ingera si a absorbi alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a&si asigura dezvoltarea, intretinerea si pentru a&si mentine energia indispensabila unei bune functionarG. Inde'endenta in satis-acerea ne$oii + alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functilor organismului in conditii normale:glucide, proteine, lipide, saruri minerale, vitamine, apa. "idratii de car.on = sursa principala energetica a organismului. #a copil aportul de glucide trebuie marit in boli febrile, caserie, de nutritie, afectiuni hepatices au renale.

Proteinele sunt metriale plasice dar constituie si o sursa importanta de nergie, reprezentand materie prima pentru fermentii si a hormonilor. 'ermentii au rol catalizator. Necesarul de proteine este de .&.,2 grCHg corpC0/h. "portul insufficient pe durata lunga al substantei proteice determina distrugerea parencimului hepatic, aparitia anemiei si prin reducerea presiuni colloid&osmotice a sangelui, retentia apei in organism cu formae de edeme. *resterea cantitatii de proteine este indicate in sarcina si alalptare, arsuri, anemiim postoperator. Scaderea cantitatii de proteine este indicate in boli renale, afectiuni febrile. Li'idele au valoare calorica mare. 9e langa rolul energetic lipidele intra in compozitia tesutului nervos si atede sustinere a organelor interne. Necesarul de lipide este de .&0grCHgCcorpC0/h. <atia de grasimi se reduce in cazul tulburarilor in metabolismul lor, in insuficienta glandelor care intervin in digestia si metabolizarea lor(insificienta pancreatica, hepatica, anefroza lipidica, diabet zaharat,obezitate), boli febrile. <atia de grasimi se mareste in stari de subnutritie. !itaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Nevoia de vitamine creste in majoritatea imbolnavirilor. Necesarul de vitamine normal este de .28miligrame vitaminac, 02 mg vit - .(are rol in buna functionare a S.N.* si a S.N.9), 3 mg vitamine - 3(participa la procese oxidoreducatoare din cellule, intra in compozitia fermentilor),5 mg de vitamina 99(-1sau nicotina mida influenteaza functia normala a SN si produce vasodilaritarea vaselor de sange) si 08 mg de vitamina I. "pa si mineralele Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 0288&1888ml si se acopera prin lichidele ingerate si arderea carbonatilor si a grasimilor. A'a si sarurile minerale au rol deosebit intr&o serie de procese fiziologice. "pa constituie circa 48B din greutatea unui adult si circa 58B din greutatea unui copil. "pa alcatuieste partea fundamentale a mediului intern(plansa sangvina, lichidul tisular si plasma limfatica). aca organismul nu este aprovizionat cu apa moare in cateva zile prin dezhidratare pe cand fara hrana poate trai 12&28 zile. +rganismul omului adult are nevoie de circa 0&0.2l apa pe zi. !ntre apa ingerata si apa eliminate exista un echilibru. "cest echlibru este pastrat prin senzatia de sete ori de cate ori eliminarea depaseste ingerarea. +rganismul sanatos are nevoie de 0/ h de saruri minerale in cantitatile urmatoare:/ gr de sodium, 0 gr de calciu, 8..2 magneziu,.5mg foer si 3 gr clor.. Satisfacerea nevoii de apa si saruri minerale trebuie sa se faca in mod propozitional astfel organismul ramane in dezechilibru hidromineral. Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii: Factori .iolo+ici:  Aarsta si dezvoltare:activitati fizice, orarul si repartizarea meselor Factori 'si/olo+ici  emotii, anxietate Factori sociolo+ici

 climatul iarna mese calde si nutritive, vara mese usoare si cantitate crescuta de lichide Mani-estari de de'endenta Ca$itatea .ucala (dentitie buna, proteza dentara adaptata si in stare buna, mucoasa bucala, roz si umeda, limba roz, gingii roz si aderente ale dintilor. Masticatia :usoara, eficace si gura gura inchisa Re-le3 de de+lutitie (inghitire):present Di+estie :lenta De'rinderi alimentare:programul meselor(1 mese,.8ore repaus nocturn) A'etit :pofta de mancare , senzatie agreagabila tradusa prin dorinta de hrana . Foame : senzatie dezagreabila tradusa prin nevoia de a manca Satietate : senzatie de plenitudine resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta. "idratare : consum de lichide in fct de nevoie Gust si $aloare acordate mancarii: alegera alimentelor, servirea mesei singur sau in grup, educatie De'endenta in satis-acerea ne$oii *and aceasta nevoie nu este satisfacuta apar 0 probleme de dependenta: .. alimentatie inadecvata prin deficit 0. alimentatie inadecvata prin surplus Surse de di-icultate Surse de ordin -i%ic :alterarea mucoaselor, cailor digestie si a peristaltismului intestinal, si alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare, obstructii, tumori, strangulari, supraincarcare(intoxicatii alcoolice, abuzz de medicament Surse de ordin 'si/olo+ic (tulburari de gandire Surse de oridin sociolo+ic :foame, malnustritie Alimentatie si /idratare inadec$ata 7 de-icit  aport insufint de elemente nutritive  insuficienta cantitativa si calitativa Insu-icienta a'ortului alimentar si lic/idian determina tulburari si la nivelul functionarii tuturor aparatelor si sistemelor organismelor(de nutritie&dezhidratare). Mani-estari de de'endenta Anore3ie (lipsa (refuzul)poftei de mancare Dis-a+ie :greutate la inghitire Conditia ca$itatii .ucale : & absenta dintilor; & carii dentare ; & ulceratii ale buzelor, ale mucoaselor; & limba incarcata; & dificultate in masticatie (mestecare); Di+estie ( 0 dificultate in digestia si absorbtia alimentelor; & greata, varsaturi; & regurgitate; & pirozis = mancarime; De'rinderi alimentare: greseli in prepararea alimentelor si greseli facute in alegerea alimentelor.

"idratare : & consum redus de lichide si saruri minerale ; & pierderi in greutate; Semne de de%ec/ili.ru : slabiciune, tegumente si mucoase uscate si urini concentrate Gust si $aloare acordate: dezordonat, mancarea in picioare sau in pat. Alimentatie si /idratarea inadec$ata 'rin sur'lus Sur'lus : aport alimentar exagerat calitativ si cantitativ O.e%itate :cresterea greutatii corporale prin acumulare de tesut adipos(grasimi) Surplusul de greutate are repercursiuni asupra functionarii organelor si sistemelor organismelor. Mani-estari de de'endenta ulimie : senzatie de exagerata de foame mancare fara control Poli-a+ie : nevoia exagerata de manca si absenta sentimentului de satietate Polidi'sie : nevoia exagerata de a bea Interactiuni intre alimentatia inadec$ata)sur'lus* si nesatis-acerea altor ne$oi . Surplusul alimentar determina aparitia unor manifestari de dependenta in satisfacerea altor nevoi Emaciere:scaderea ponderala care duce la o greutate mai mica decat cea ideala de 08B pana la 18B. Case3ia = scaderea organismului intr&o perioada foarte scurta cu peste 18B din greutatea corporala si care duce la exsitus. $xemplu de boli:cancer pulmonarG, sida, ciroza hepatica uscata

PACIENTUL CU CONSTIPATIE SI DIAREE O IECTI!E INTER!ENTII AUTONOME SI DELEGATE
9acientul sa aibe transit intestinal in limite fiziologice  !n constipatie determina pacientul sa ingereze o cantitate suficienta de lichide  <ecomanda alimente bogate in reziduri  Stabilieste impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare, in fct de activitati  etermina pacientul sa faca exercitii fizice si regulate  (rmareste si noteaza in foaia de obs consistenta si frecventa scaunelor  $fercteaza la nevoie clisma evacuatoare simpla si uleioasa  "dministreaza la indicatie laxative  !n diaree pregateste bolnavul pt examinari endoscopice  "limentatia este hidrica in primele 0/&/5 ore  "sistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit  )reptat iontroduce nici cantitati de carne slaba, fiarta, branza de vaci paine alba

prajita, supe structurate din legume  upa /&2 zile trece la o alimentatie mai complexa  "dministreaza la indicatiile medicului, simptomatice, spasmolitice antinicrobiene, fermenti digestive, sedative

9acientul sa aiba tegumente si mucoase curate

9acientul sa&si satisfaca celelalte nevoi fundamentale

9acientul sa fie echilibrat hidro& electrolitic

9acientul sa fie echilibrat psihic

 *urate si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun  "plica crJme protectoare  'ace toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfecteaza cu acid boric 0&1B  "sigura repaus la pat, cand starea generate este alterata  ,entine constanta temperature corporala  !ncalzeste pacientul cu termofoare paturi perne electrice  9rotejeaza patul cu aleza si musama  Serveste pacientul cu bazinet  Didrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderiloe de apa si electroliti  <ecoltareaza sange pentru hemocultura si scaun, pt coprocultura  ,onitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie  *alculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cea eliminata  a dovada de intelegere si rabdare mengind pudoarea pacientului  !l linisteste si il incurajeaza sa&si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa

Pacientul cu inconstienta -ecala si urina

+biective
9acinetul sa prezinte tegumente si mucoase integer curate

!nterventiile asistentei autonome si delegate
 Schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare  aca este posibil, recomandata purtarea chilotilor cu captuseli care absorb urina sin u produc miros urat si iritatia tegumentelor  "sigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare eliminare  "plica crema protectoare  !nstaleaza sonda vezicala la indicatia medicului  "sigura aport lichidian adecvat in fct de bilatul hidric  Stanileste un orar al eliminarilor  'ormeaza desprinderi de eliminare la ore fiece  )rezeste pacientul din somn pt a urina  !nvata pacientul pozitia adecvata care favorizeaza golirea completa a vezicii  !nvata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perineale  *ontractia muschilor posteriori ai planseului pelvin ca si ptr a impiedica defecarea  *ontractii ale muschilor anteriori al planseului pelvin ca si pt a opri mictiune  *ontractia muschilor se face inainte si dupa mictiune timp de / secinde apoi relatarea lor se repeat de .8 ori  e / ori pe zi sau mai des daca este util  +prirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori  "sistenta asigura o ombianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului  !ncurajeaza bolnavul sa&si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta problema  "rata simpatico, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine  "dministreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului

9acientul sa&si recapete controlul sfincterelor

9acientul sa fie echilibrat psihic

Pacientul cu eliminare urinara inadec$ata
+biective
9acientul sa fie echilibrat hidroelectronic si acido basic

!nterventiile asistentei autonome si delegate
 "sistenta face zilnic bilantul hidric, masurand cu constiinciozitate ingestia si excretia  *antareste zilnic pacientul

9acientul sa nu prezinte implicatii autonome, respiratorii, urinare

9acientul sa fie echilibrat

 *oreceteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide si electroliti in fct de iongrama serica si urinara  *orecteaza dezechilibrul aicdo basic in fct de rezerva alcalina la indicatia medicului  <ecolteaza urina pt examene chimice si bacteriologice  "dministreaza antiseptice urinare, sulfami de entibiotice comform antibiogramei la indicatia medicului  "sigura igiena corporala riguroasa  Serveste pacientul la pat  Schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie  "sigura o atmosfera calda, raspunde prompt si plina de solicitudine la chemare  !ncurajeaza pacientul sa&si exprime gandurile si sentimentele in legatura cu problema de dependenta

Pacintul cu retentie de urina
+biective 9acientul a aiba mictiuni spontane !nterventiile asistentei autonome si delegate  Aerifica prezenta globului vezical  !ntroduce bazinetul cald sub bolnav  9une comprese calde pe regiunea pubiana  #asa robinetul deschis sa curga apa(sa auda bolnavul)  !ntroduce mainile pacientul in apa calda  $fectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indicatia medicului  !nvata pacientul ca trebuie sa existe o relatie intre nevoile de a bea , a manca, a face exercitii fizice si a elimina, pt asi stabili propriul orar de ingestie si eliminare  !nvata pacientul pozitia corecta pt usurarea mictiunii si golirea cimpleta a mictiunii  #inisteste pacientul si il incurajeaza sa&si exprime sentimentele in legatura cu problema sa

9acientul sa aiba echilibru psihic

 "sigura un climat cald comfortabil

Mani-estari de de'endenta
Menara+ie:hemoragie menstruala prelungita Amenoree:absenta menstruatiei = lipsa completa a menstruatiei Dismenoree:menstruatie dureroasa = dureri in timpul menstruatiei Metrora+ii:fremorogii neregulate, aciclice, survenite intre doua menstre successive Menora+ii = hemoragii menstruale prelungite Oli+omenoree = intervale lungi intre menstre Polimenoree :intervale scurte intre menstre "i'omenoree&cantitate redusa "i'ermenoree&cantitate crescuta Leucoree 'atolo+ica& de la cativa militri care pateaza lenjeria pana la 088&/88ml Fidroree:secretie vaginala abundenta :088&/88ml Culoarea si as'ectul scur+erilor $a+inale :alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere, galben verzuie in gonococie, rosie apoasa sau cafenie in tumori, seroasa, mucoasa, muco purulenta.

Interactiunea intre 'ro.lema eliminarii menstruale si $a+inale inadec$ate si nesatis-acerea celorlalte ne$oi
!ncomoda, suparatoare si neplacuta, aceasta problema duce la oboseala, astenie, insatisfactie, iritarea regiunii genitale, lezarea integritatii fizice si psihice, hipersensibilitate, discomfort.

PACIENTA CU ELIMINARE MENSTRUALA SI !AGINALA INADEC!ATA +-!$*)!A$ !N)$<A$N)!!#$ "S!S)$N)$! , "()+N+,$ S! $#$@")$
Pacienta sa ai.a stare de  "sigura repausul la pat .ine8 de com-ort si  $fectueaza spalaturi vaginale cu solutii antiseptice securitate  "plica pansement absorbat si il fixeaza in K)K  Schimba pansamentul des  !nvata pacienta tehnici de relaxare  9rotejeaza patul cu musama si oleza, la nevoie  *almeaza durerea cu antiologie Pacienta sa ai.a o stare  #inisteste pacienta in legatura cu problema sa de .ine 'si/ic  !i explica scopul examinarii radiologice  !i administreaza medicatie sedative la indicatia medicului

+biective
9acientul sa aiba stare de bine si de comfort osihic

Pacient cu dia-ore%a !nterventiile asistentei, autonome si delegate
 "juta sau mentine tegumentele pacientului curate si uscate  Spala tegumentele de cate ori este necesar  Schimba lenjeria de pat si de corp  !nvata pacientul sa poarte sosete de bumbac si sa le schimbe des  ,entine igiena riguroasa a plicilor si spatiilor inetrdigitale  "sigura imbracaminte usoara si comoda  *u tact si blandete va solicita pacientului sa se spele  !l incurajeaza sa&si exprime sentimentele in legatura cu problema de dependenta

9acientul sa prezinte echilibru psihic

Dia-ore%a5 Trans'iratia in cantitate a.undenta
Sudoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca:uree, ammoniac, acid uric si altele, completand astfel eliminarea renala. !ntr&o cantitate excesiva, are semnificatie patologica, putand duce, uneori la deshidratare. 9roducerea transpiratiei are loc in functie de o serie de factori: temperature mediului ambient, efort fizic si intelectual, ingestie de lichide, activitatea rinichilor, starea fiziologica a organismului. @landele sudoripare se afla sub controlul sistemului nervos vegetative simpotic. !n sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea llichidelor de la suprafata pielii(in transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura, prin evaporarea fiecarui mililitru de sudoare, se pierd 8.25calori.

,anifestari de dependenta
Orar :mai mult sau mai putin regulat Cantitate: 388&.888mlC0/h ajungand in cazuri extreme, la .8 litriC0/ h Locali%are: & generalizata, cand temperature mediului este crescuta = semnificatie critica atmosferica "i'er/idro%a = cantitate plantara crescuta, ce stagneaza inetrdigital si determina aparitia de micoza si infectie; Miros = puternic si variaza in fct de alimentatie, temperature ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului Interactiuni intre dia-ore%a si nesatis-aceare celorlalte ne$oi )ranspiratia abundenta duce la deshidratare, ceea ce detrmina respiratie dificila, sete intense, dimunuarea sau cresterea temperaturii, alterarea tegumentelor, schimbarea frecventa a hainelor,frustrare, devalorizare, igorarea masurilor preventive.

!arsaturile
9rin varsaturi intelegem evacuareaprin gura a continutului stomacului. Aoma este un act fizic, cu centrul in bulbul rahidian reprezentand o modalitate de aparare fatade un continut stomacal daunator organismului. !n momentul vomei, musculature peretilor stomacali, muschii abdominali si diafragmul se contracta simultan. !n acelasi timp pilarul se inchide, iar continutul stomacului giunge, sub presiune, la cardia care in acest moment se deschide. !n urma presiunii intrastomacale, continutul gastric trece in esofag,apoi in faringe, limfa este trasa in jos nazofaringele si laringele se inchide iar continutul stomacal este evacuate pe gura. Mani-estari de de'endenta Frec$enta : +cazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute) 'recvente (stenoza pilorica) Orarul : matinale(gravide si alcoolici) 9ostprandiale procese sau tardive Cantitatea = mare in stenoza pilorica(alimentele consummate se adauga secretia exagerata a glandelor gastrice si resturile ramase de la alimentatiile anterioare) Continut : mucoase apoase, fecaloide(ocluzii intestinale), biliare, purulente (gastrite flegmentoase), sanguinolente, sange pur

Culoare :galben verzuie(varsaturi biliare),rosie(hematemeza), galben murdara(ocluzii), bruna(aspect de zat de cafea) Miros : fad, acru in hiperclorhidri 'ecaloid(fermentatie gastrica) Forta de 'roiectie : brusc, in jet, fara effort, fara legatura cu alimentarea fara greata, varsatura in hipertensiunea intracraniana Sim'tome ce insotesc $arsaturile :dureri abdominale, deshidratare Interactiuni intre 'ro.lema de de'endenta si nesatis-acerea celorlalte ne$oi !n fct de frecventa, varsaturile determina o serie de tulburari la nivelul tuturor nevoilor fundamentale. "stfel, bolnavul respire cu dificultate, se alimenteaza inadecvat, elimina inadecvat. Se alatura oboseala incomoditatea, semen de insatisfactie, comunicare ineficace. O.iecti$e 9acientul sa fie mengat fizic si psihic in timpul varsaturilor Inter$entiile asistentei8 autonome si dele+ate !n fct de starea pacientului asistenta il aseaza in pozitie semisezanda, sezand sau in decubit dorsal cu capul intr&o parte aproape de marginea patului !l linisteste d.p.d.v. psihic !l ajuta in timpul varsaturilor si pastreaza produsul eliminate !i ofera un pahar cu apa sa&si clateasca gura dupa varsatura #a indicatiea medicului ii administreaza medicamentatia simptomatica *orecteaza tulburarile electrilitice si rezerva alcalina <ehidrateaza orala va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci date cu lingurita 'ace bilantul lochidelor intrate si eliminate

       

9acientul sa fie echilibrat hidroelectric si acido basic

E3'ectoratia
9rin expectoratie intelegem eliminarea sputei din caile respiratorii. Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulseaza din caile respiratorii print use. !n conditii fiziologice, mucoasa cailor respiratoriii secreta doar o cantitate mica de mucus, necesara pretejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaciune si e efectul nociv al aerului si prafului. "cest mucus nu se elimina sin u declanseaza actul tusei. !n conditii patologice se aduna in caile respiratorii, o cantitate variabila de sputa, care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Sputa este formata din secretia, transudatia si exudatia patologica a mucoaselor bronho& pumonare, din descumatia, epiteliilor pulmonare si a cailor aeriene, dinn produsele rezultate din descompunere. !n timpul evacuarii prin faringe si gura se mai adauga saliva secretie nazala si faringiana. Mani-estari de de'endenta Culoare( & rosie, sanguinolenta, aerate si spumoasa = hemaptoica striata cu sange & ruginie = pneumonie & rosie bruna cand sangele stagneaza in plamani & rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar & roz in edemul pulmonar & galben verzuie in supuratii pulmonare

& alba sau alb cenusiu in inflatia bronsica si in astmul bronsic Miros: & fetid in dilatatia bronsica, caverne tulburoase & fetiditate penetranta, in gangrene pulmonara & mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare Consistenta : & spumoasa, aerate, gelatinoasa, vascoasa, lichida Forma: perlata& in astmul bronsic, numulara in caverne pulmonare, mase grunjoase isolate in saliva, mulaje bronsice As'ect : & mucus in astmul bronsic, inflamatia bronhiilor & purulent, in supuratiile pulmonare & muco purulent & seros in edemul pulmonar & pseudo = membranos in difteria laringiana & sanguinolent in edemul pulmonarG cancer pulmonarG, infarct pulmonarG Cantitatea & 28&.88mlC0/h in bronsite, pneumonii, ).-.* & pana la .888mlC0/h in brosiectaziim caverne )-*, pangrena pulmonara Interactiuni intre 'ro.lema e3'ectoratiei si nesatis-acerea celorlalte ne$oi *and sputa eliminata este in cantitate mare, bolnavul tuseste mult ceea ce determina oboseala, respiratie anevoioasa, somn si odihna inadecvata, imobilitate, incomoditate, vulnerabilitate in fata pericolelor, alterarea integritatii fizice si psihice, comunicare ineficace la nivelul afectiv.

Pacientul cu alimentatie inadec$ata)de-icit* Ne$oia de a .ea si a manca +biective !nterventiile asistentei
9acientul sa aiba o stare de bine, fara dureri si varsaturi  aseaza pacientul in pozitia semisezand sau in decubit dorsal cu capul intr&o parte  protejeaza lenjeria cu musama si aleza in fct de pozitia pacientului  ajuta paciLentul in timpul varsaturilor, sprijinandu&l  il invata sa inspire profound  aplica tratamentul medicamentos antiemetice, vitamine, saruri minerale  incurajeaza pacientul  reduce sau opreste aportul de lichide si alimente  alimenteaza pacientul parental instituind prefuzii cu glucoza 2B,.8B,08B,11B,/8B, hidrolize de proteine si amestecuri de aminoacizi, vitamine si electrozi dupa indicatia medicului  calculeaza nr de calorii in fct de dif stari patologice, adauga .1 B pt fiecare apod de temp peste 148* 08&18B  exploteaza preferintele pacientului asupra alimentelor premise  serveste pacientul cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate  invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul  .88g de glucide sunt cuprinse in .88 g zahar,.08gorez,.12 taitei,088g paine,/28g fructe uscate,088g legume uscate,288g cartofi,328g fructe proaspete  .88g proteine sunt cuprinse in 1888 ml lapte,/28 g carne alba, 328 g peste  .88g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt,untura  #asa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale respectand contraindicatiile regimului  "sigura un climat clad, comfortabil

9acientul sa fi echilibrat hidroelectrolitic

9acientul sa fie echilibrat nutritional

9acientul sa fie echilibrat psihic

 !ncurajeaza pacientul  !i explica scopul interventiilor Pacientul cu alimentatie indec$ata)sur'lus* Ne$oia de a .ea si a manca

+biective
9acientul sa aiba greutate corporala in in fct de inaltime, varsta

!nterventiile asistentei
 "sistenta exploreaza gusturile bolnavului la diferite categorii de alimente  !nvata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in fct de activitatile fizice si varsta  "lcatuieste un regim hipocaloric  (rmareste bolnavul sa consume numai alimente cuprinse in regim  (rmareste orarul si distributia meselor  (rmareste periodic greutatea corporala  *onstientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate  Stabileste un program de activitati fizice in fct de gusturi si capacitate  "sistenta permite exprimarea emotiilor a sentimentelor bolnavului  !l invata metode de relaxare  #a nevoie administreaza medicatie sedativa

9acientul sa desfasoara activitate fizica crescuta

9acientul sa fie echilibrat psihic

NE!OIA DE A SE MISCA SI A!EA O UNA POSTURA 9A se misca si a a$ea o .una 'ostura9 sunt o necessitate a finite vii de a fi in miscare, de a& si mobilize toate partile coprului prin miscari coordinate, de&a pastra diferite parti ale corpului intr& o pozitie care sa permita eficacitatea functionarii organismului. Mani-estari de de'endenta ,entinerea independentei acestei nevoi este determinate de integritatea aparatului locomotor(sistemul oso si muscular)a sistemului nervos si a aparatului vestibular. +asele actioneaza ca parghii avand rol fundamental in realizarea miscarilor. ,uschii actioneaza prin proprietatile lor:excitabilitatea, contractibilitatea, elasticitate. "paratul vestibular mentine Lechilibrul static si dGnamic ale coprului. Sistemul nervos = cerebelul = alaturi de aparatul vestibular contribuie la reglarea echilibrului, dar totodata regleaza si tonusul muscular si miscarile fine Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii

Factori .iolo+ici:varsta si dezvoltarea, contributia si capacitatile fizice influenteaza efortul fizic pe care il depune individual Factori 'si/olo+ici ( emotii si temperament Factori sociolo+ici:cultura, valori sociale Mani-estari de de'endenta Postura adec$ata  Ortostatism )statul in 'icioare*( & & & & spate drept ; brate pe langa corp; solduri, gambe drepte; & spate drept & brate sprijinite & gambe verticale & coapse orizontale  Clinostatism )culcat*( & decupid dorsal & decubit lateral stang, drept & decubit ventral Miscari adec$ate  Ti'uri de miscari & a.ductie : miscare de indepartare fata de axul copului 0 adductie( miscare de apropiere fata de axul median al corpului & -le3ie8e3ensie : miscari de apropiere sau indepartare a 0 segmente apropiate(brat,antebrat, gamba, coapsa) 0 rotatie: miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza; & 'ronatie: pronatia este miscarea de rotatie a mainii &su'inatie : este miscarea inverse a pronatiei &circumductie:miscare complexa care totalieaza flexia,extensia,aductia si le asociaza cu rotatia;  E3ercitii -i%ice : & acti$itati -i%ice: efectuate cu scopul de a umbunatatii randamentul muscular si circulatia cap drept ;

 Se%and : & cap drept

0 acti$itati acti$e 0acti$itati 'assi$e(miscari ale articulatiilor de catre o alta pers Tensiunea arteriala: se modifica in raport cu intensitatea efortului depus. Pulsul:creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului. Inde'endenta de miscare si o buna postura determina o buna circulatie si respiratie, alimentatie adecvata cantitativ si calitativ, eliminari adecvate pe toate caile, somn si odihna corespunzatoare si satisfacerea nevoilor spirituale aleorganismului. De'endenta in satis-acerea ne$oii Pro.leme de de'endenta (  !mobilitate  Diperactivitate  Necoordonarea miscarilor  9ostura inadecvata  *irculatia inadecvata(vezi nevoia de a respire si avea o buna res'iratie* 65 Imo.ilitatea ( diminuarea sau restrictie a miscarii fiind recomandata adesea ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale. Mani-estari de de'endenta Di-icultate de de'lasare Diminuarea sau a.senta miscarii('re%enta 'are%elor8 'arali%iilor Atonie musculara:scaderea fortei musculare Atro-ie musculara:scaderea muschiului, a contractibilitatii sale "i'ertro-ie musculara: marirea volumului unui muschi Contractura musculara:contractie involntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata Ras sardonic(tetanos):contractia muschiilor masticatori determinand traismul si sardonic Anc/ilo%a: diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii Cram'a: contractie spamodica involuntara si dureroasa a unuia sau mai multor muschi cauzata de o pozitie incomoda de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu Escara de decu'id Surse de di-icultate ce determina imo.ili%area Surse de ordin -i%ic ( "A*(accident vascular cerebral), fracture, entorse, luxatii

Surse de ordin 'si/ic: tulburari de gandire, anxietate, stress Surse de ordin 'si/olo+ic:esec, izolare 9acient cu imobilitate O.iecti$e Inter$entiile asistentei8 autonome si dele+ate 9acientul sa aiba tonusul muscular si forta  9lanifica un program de exercitii in functie musculara pastrata 9acientul sa&si mentina de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului. integritatea  Schimba pozitia bolnavului la fiecare 0 ore  ,aseaza regiunile predispose la escare, pudreaza cu talc  $fectueaza exercitii passive, la fiecare 0 ore  !nvata pacientul care este postura adecvata si 9acientul sa&si mentina functia respiratorie cum sa efectueze exercitii active  !nvata pacientul sa faca exercitii respiratieprofunde  !nvata pacientul se tuseasca sis a indeparteze secretiile 9acientul sa fie echilibrat  "dministreaza medicatia prescrisa de medic  9regatieste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire  <eda incredereapacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca merge 9acientul sa&si mentina satisfacute celelalte  Suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor nevoi fundamentale sale, il serveste la pat cu cele necesare de

tegumentelor si a activitatii articulare

:5 "i'eracti$itatea ( consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatiilor individului determinate de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor5 Surse de di-icultatea Surse de ordin -i%ic ( dezechilibre endocrine, reactii medicamentoase, alcolism Surse de ordin 'si/olo+ic :sensibilitate, tulburari de gandire, separatie, criza, pierderi Li'sa cunoasterii ( Mani-estari de de'endenta

!or.ire caracteristica (vorbeste mult, precipitat. Pacientul reactionea%a la toti stimuli:stimuli luminosi, auditive, din mediul exterior, cat si stimuli interni, ei determina reactii din partea bolnavului. Miscari caracteristice :miscari rapide, frecvente S'asme ( contractii involuntare a unuia sau mai multor muschii. Ticuri ( miscari convulsie, involuntara, ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui picior. Manie: bolnavul est elinistit, tulburent, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste. Eu-orie:buna dispozitie de obicei nemotivata 9acientul cu hiperactivitate este dispneeic, oboist prezinta alimentatie deficitara, este dezinterezat fata de igiena sa corporala, fata de imbracaminte si este vulnerabil la pericolele din mediul inconjurator. *omunicarea este ineficienta el putand fi agresiv si instabil. Pacient cu /i'eracti$itate O.iecti$e 9acientul sa prezinte mobilitate normala Inter$entiile asistentei autonome si dele+ate  !nlatura stimuli din mediul inconjurator  "sigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperature 9acientul sa&si mentina integritatea fizica moderata  Supravegheaza permanent pacientul pt a nu se rani  !nlatura obiectele contondente  "plica constrangeri fizice daca este cazul  "dministreaza tratamentul transchilizant prescris de medic 1. Necoordonarea miscarii:reprezentarea deficultatea sau capacitatea individului de a&si coordona miscarile diferitelor grupe musculare. Surse de di-icultate Surse de ordin -i%ic ( 0 deficit sensorial, leziuni ale SN*:boala 9arHinson & dezechilibru hidroelectrolitic &efect secundar al unor medicamente

Surse de ordin 'so/olo+ic: tulburari de gandire, anxietate, stress Surse de ordin sociologic:mediul necunoascut Li'sa cunoasterii Mani-estari de de'endenta A2ine%ie: lipsa sau diminuarea miscarilor normale Atacsie: tulburari de coordonare a miscarilor active, voluntare Con$ulsii:contractii repetate, involuntare ale unui muschii sau gr de muschii urmate de relaxare Tremuraturi Tul.urari ale mersului Di-icultate de a trece din ortostatism in pozitie sezand E3'resie -aciala caracteristica:fata rigida Necoordonarea miscarilor duce la o respiratie modificata ca amplitudine Si ritm, deficit limentar, prin incapacitatea bolnavului de a se alimenta. -olnavul este incapabil sa se feasca de pericole, sa&si acorde ingrijiri igienice, comunica cu dificultate la toate nivelurile. Pacient cu necoordonarea miscarilor O.iecti$e 9acienttul da fie echilibrat psihic 9acientul sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse Inter$entiile asistentei autonome  9regateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire  9lanifica un program de exercitii si de mers in fct de capacitatea pacientului  !nvata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activitati cotidiene  "juta pacientul sa faca bai calde, exercitii 9acientul sa&si satisfaca toate nevoile organismului fizice, ii face masajul la extremitati  9acientul va fi ajutat sa&si satisfaca nevoile organismului

1. Postura inadec$ata:reprezentata de orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individual la diferite deformari

Surse de di-icultate Surse de ordin -i%ic( lezari ale oaselor si muschiilor, defecte de structura osoasa, durere, dispnee Surse de ordin 'si/olo+ic(anxietate, stress Surse de ordin sociolo+ic(conditii de munca inadecvate Mani-estari de de'endenta : +boseala musculara De-ormari ale coloanei $erte.rale:& ci-o%a(deviatia coloanei cu o cantitate posterioara, cocosata); & lordo%a: accentuarea curburii lombare 0 scolio%a(deviatie laterala a coloanei& forma de S De-ormari ale soldurilor:luxatie (iesirea capului formural din articulatia coxofemurala) Po%itii inadec$ate:pentru examinare = ginecologica(pacienta sta pe spate cu genunchii flectaxi despartiti, iar coapsele fe?lactate pe abdomen), genul&pectorala(pieptul pe plan orizontal, pacientul sprijinandu&se pe genunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic),pozitie trendelenburg(trunchiul si membrele inferioare mai sus decat capul) pentru asigurarea oxigenarii organelor vitale. Po%itii 'ata+nomonice(0 cocos de 'usca in iritatii menin+iene& bolnavul se afla in decupid lateral cu flexia membrelor inferioare pe abdomen si membrele superioare pe piept. & O'istotemus )in tetanus*0coloana este in hiperextensie maxima, bolnavul se sprijina pe ceafa si calcaie Postura inadec$ata determina tulburari circulatorii si respiratorii, eliminarii inadecvate, oboseala, insomnie, vulnerabilitate fata de pericole, lezarea integritatii fizice si psihice a individului. Pacient cu 'ostura inadec$ata +biective 9acientul sa aiba postura adecvata !nterventiile asistentei autonome si delegate  !nstaleaza pacientul in pat, respecta pozitiile anatomice ale dif segmente ale corpului  'oloseste utilaje asxiliare si de comfort, pt mentinerea pozitiei anatomice  !nstaleaza de urgenta pacientul cu tulburari respiratorii in semisezand  !nstaleaza de urgenta pacientul cu anemie acuta posthemoralgica in pozitie trendelenburg

9acientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui, drenajul secretiilor brinsice

NE!OIA DE A DORMI SI A SE ODI"NI $ste o necessitate a finite umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp sufficient astefl incat sa&! permita organismului sa obtina randamentul maxim. Inde'endenta in satis-acerea ne$oii Odi/na ;perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului fizic in ficat& acidul lactic, fie in rinichi organ excretor. Somnul ? forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe, in timpul somnului apare diminuarea metabolismului bazal, a tonusului bazal, a tonusului muscular, a respiratiei, a pulsului si a tensiunii arteriale. Sunt 0 tipuri de somn :  somnolent classic sau ortodo3 (veritabila perioada de odihna pentru organism are rol reparator fortifiant);  somn 'arado3al, rapid este important pentru refacerea creierului(creste fluxul sangvin in creier). Aisele se produc in somnul paradoxal *iclul de somn este constituit din perioade de somn lent si din perioade de somn rapid. Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii de somn iolo+ici ( $arsta = la varstnici se modifica calitatea somnului Acti$itatea :nevoie de somn regenerator dupa activitate fizica adecvata. De'rinderi de somn: culcarea la aceeasi ora unele deprinderi, activitati inainte de culcare(lectura placuta, baie calda, povesti sau jocul cu jucaria& la copil). Ritm8 somn8 $e+/e:somnul noecturn este mai odihnitor. Ca'acitatea de destindere:relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului Psi/olo+ici :anxietatea, teama, nelinistea . Mani-estari de de'endenta Somnul  durata( la nou nascut intre .3&08h, la . an intre ./&.3 ore, la 1 ani intre 6&.1 ani, 2&.. ani intre 6&.1 ore, adolescent .0&./ ore, la adult 4&6 ore, varstnic 3&5 ore.  Calitatea(regenerator, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta, se trezeste odihnit, vise placute.

 Perioada de re'aus(pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice perioadele de somn trebuiesc alternate cu peioade de activitate. urata acestor perioade, intervalul la care se succed au un effect bine factor, recreativ, asupra organismului.  Perioada de rela3are sit im' li.er permit refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale De'endenta in satis-acerea ne$oii Nesatisfacerea acestei nevoi duce la aparitia urmatoarelor probleme de dependenta:insomnie, hipersomnie, incomoditatea, oboseala Surse de di-icultate De ordin -i%ic(efectiuni organice:cerebrale, endocrine,constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul De ordin 'si/ic(afectarea gandirii, anxietatea, stress si frustare De ordin sociolo+ic( lipsa cunoasterii:anturaj inadecvat, ambianta indecvata Insomnia Insomnia ( reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind. Mani-estari de de'endenta Somn 'ertur.at  Nr de ore de somn: ore insuficiente de somn   Insomnii( paxientul doarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata Insomnii terminale: dupa o adormire normala se trezeste sin u mai poate adormi

 Calitatea somnului : pacientul cu somn interrupt, agitate superficial  Insomnii dormistionale: multiple perioade de veghe ce survin in timpul noptii. "ceste treziri pot fi dupa vise neplacute;   Insomnii 'redormitionale:stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului; Insomnii 'ostdormitionale:survin la varstnici mai alea la cei la care se culca la ore timpurii; Ati'iri in tim'ul %ilei: pacientul atipeste pentru durate scurte de timp, in functie durata si nr lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn(falsa insomnie). Cosmaruri :visul urat, pacientul se trezeste brusc din somn, agitate, adoarme din nou cu greutate.

Somnam.ulism: tulburare paroxistica de somn, pacientul se da jos din pat si umbla prin camera, strazi are privirea pierduta, miscari dezordonate, nu vorbeste dupa un timp se intoarce in pat si adoarme. A'atie( lipsa de interes fata de ambianta, va ramane timp indelungat in cautarea somnului. Pa$or nocturn stare de spaima intense care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii, pacientl se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza are privirea ratacita, dupa cateva minute aceasta stare dispare, pacientul adoarme. Neliniste :teama nejustificata care apare pe fond de instabilitate emotionala tulburand somnul pacientului. O.oseala :pacientul se simte mai oboist ca la culcare Pacientul cu insomnie O.iecti$ Inter$entiile asistentei8 autonome si dele+ate 9acientul sa beneficieze de somn corespunzator  !nvata pacientul sa practice tehnici de cantitativ si calitativ relaxare, exercitii respiratorii .8 minute inainte de culcare  +fera pacoentului o cana cu lapte inainte de culcare, o baie calda  !nvata pacientul care se trezeste devrem,e, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica apoi sa se culce din nou "i'ersomnia <eprezinta orele excesine de somn . prelungirea duratei si intensificarea prinfunzimii somnului. Mani-estari de de'endenta  Somn modi-icat: nr de ore de somn noaptea, peste .8 ore la adult si .0 ore la copil  *alitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzimea si durata Letar+ia : hipersomnie contiua, poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala. O.nu.ilare : pacientul este somnolent cu atentia diminuata, miscarile spontane sunt limitate, raspunde la stimul verbal, dar raspunsul este lent si neclar.

Tor'oare)stu'oare* : caracterizat prin scaderea marcanta a activitatii mentale, absenta activitatilor fizice spontane, persoana nu raspunde lastimulii verbali, dar raspunde la stimuli durerosi prin gamete si miscari. Com'ortamentul $er.al si non $er.al:lent, greor, raspunde cu dificultate la intrebari O.oseala:stare de epuizare musculara si nervoasa. Pacient cu /i'ersomnie +biective 9acientul sa beneficieze la un anumit nr de ore de somn corespunzator !nterventiile asistentei, autonome si delegate  !dentifica prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei  !dentifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori  *reaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a&si recapata echilibrul psihic  +bserva si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului 9acientul sa fie active, cooperant  "dministreaza tratamentul medicamentos  !dentifica care sunt activitatile agreate de pacient  $laboreaza impreuna cu capcientul un program de activitate care sa corespunda starii pacientului si posibilitatilor organismului  +bserva somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn Discon-ort <eprezinta senzatia de jena de neplacere fizica si psihica. ,anifestari de dependenta !ritabilitate : imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei. !ndispozitie, jena:stare de mahnire

Stare de discom-ort diaforeza : ce prezinta discomfort Dureri musculare:pozitie incomoda determina contractri musculare, prelungit, dureroase. Pacient cu discom-ort +biective !ntervemntiile asistentei, autonome si delegate 9acientul sa beneficieze de comfort fizic si  iscuta cu pacientul pentru a identifica psihic cauzele discomfortului  'avorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care&! pot determina discomfortul si iritabilitatea  *reeaza contactul cu alti pacienti cu membrii familiei  "plica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie  +bserva si noteaza schimbarile O.oseala <eprezinta senzatia penibila insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara. Mani-estari de de'endenta Fata : palida Oc/ii:incercanati Puls:rar, slab batut Tensiunea arteriala: scade Somn: somnolenta diurnal As'ectul te+umentelor:palide, transpiratii reci Stare 'si/ica :plictiseala, apatie Greutatea cor'ului:scade

Pacientul cu o.oseala

+biective !nterventiile asistentei, autonome si delegate 9acientul sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic  !dentifica cauza oboselii bun in decurs de 1 zile  "juta pacientul sa&si planifice activitatile cotidiene  +bserva daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului  Stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc  !nvata pacientul cum sa execute tehnicin de relaxare  "juta la aplicarea corecta a acestora  +bserva si noteaza functiile vitale si vegetative, perioada somn&odihna, comportamentul pacientului  "dministreaza medicatia indicate de medic  +bserva efectul acesteia Ne$oia de a se recreea Recreerea este o necessitate a finite umane de a se destined, de a se distra, recurgand pentru aceasta la activitati agreabile in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice. Mani-estari de inde'endenta Destinderea :stare de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare. Satis-acerea :sentiment de multumire Placere :senzatie agreabila Amu%ament:distractie Interactiuni intre ne$oia de a se recreea si celelalte ne$oi Satisfacerea nevoii de recreere conduce la activarea respiratiei si circulatiei, la o alimentatie echilibrata si eliminari adecvate. Inter$entiile asistentei medicale'entru mentinerae inde'endentei in ne$oia de a se recreea

$xploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative pentru trecerea timpului liber. +rganizeaza activitati recreative individuale sau un grup in functie de varsta, posbilitati si locul de desfasurarea al acestora. De'endenta in satis-acearea ne$oii Nesatisfacerea nevoii de a se recreea se manifesta printr&o problema de dependenta:neplacerea de a efectua activitatea recreative. Surse de di-icultate De ordin -i%ic: lezarea integritatii fizice, handicapul, diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt De ordin 'si/olo+ic: tulburari de gandire de memorie, anxietate, stress De ordin sociolo+ic : singuratatea, conflicte, esecuri. Mani-estari de de'endenta Inacti$itatea: lipsa de interes fata de activcitatile curente ale vietii Plictiseala: impresia de vid, de tristete Tristete:stare afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie care impidica individual sa se inveseleasca. Pacientul cu ne'lacerea de e-ectua acti$itati recreati$e O.iecti$e 9acinetul sa prezinte stare de buna dispozitie Inter$entiile asistentei  "sistenta exploreaza ce activitati recreative ii produc placere  "nalizeaza si stabileste daca acestea sunt in coordonanta cu starea sa psihica  9lanifica activitati recreative impreuna cu pacientul  +rganizeaza activitati recreative specifice pentru copii, adulti, varstnici  "ntreneaza bolnavul in activitati si&l ajuta  "sigura medical corespunzator  "menajeaza camere de recreere  Noteaza reactiile si manifestarile pacientului

c reflexive directa la starea de plictiseala si 9acientul sa&si recapete increderea in fortele  proprii tristete etermina pacientul sa&si exprime emotiile si sentimentele  *astiga increderea bolnavului si&l ajuta sa se depaseasca momentele dificile  "dministreaza si supravegheaza efectele 9acientul sa beneficieze de somn odihnitor tratamentului indicat de medic  !nvata pacientul tehnici de relaxare  !l ajuta sa le execute si observa modul cum 9acientul sa&si amelioreze conditiile fizice le realizeaza  Aa fi consecventa in planificarea si

organizarea activitatilor recreative  9ersevereaza in acele activitati recreative, care corespund constitutiei psihosomatice a bolnavului  "sigura o crestere apaduala a dificultatii acestor activitati

Ne$oia de a se im.raca si a se de%.raca
$ste o necesitatea proprie individului de a purta imbracaminte adecvata dupa circumstante, temperature zilei, activitate pentru a&si proteja corpul de rigoriile climei, permitandu&! o libertate a miscarilor. Aesminetele pot deveni element de prelungire a personalitatii, alegerea unui ornament exprimand individualitatea, sentimental de demnitate si autorespect. Inde'endenta in satis-acerea ne$oii +mul, contrar animalelor are nevoie dehaine cu care sa se imbrace pentru a se proteja de rogoriile. Aesmintele atesta integritatea individului si protejeaza intimitatea sa sexuala. Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii Factori .iolo+ici: varsta& temperature corpului variaza in fct de varsta, copii mici si persoanele varstinice au temperature corporala mai coborata decat persoanele adulte, deci trebuie sa utilizeze vesminte mai calduroase.

Factori 'si/olo+ici: credinta0 indivizii care adera la o religie sau la o ideologie poarta vesminte sau obiecte care sunt semnificative pentru acestia sau pentru comuniunea careia le apartin; $motiile&influenteaza alegerea si purtarea vesmintelor care permit exprimarea unor sentimente si a unor stari de comfort psihic Factori sociolo+ici si culturali: clima, statutul social, munca, cultura; Mani-estari de inde'endenta Semni-icatia $esmintelor:vesmintele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup social, professional, cultural, religios. Ale+erea 'ersonala& vesminte alese dupa gust si circumstante Sortarea $esmintelor:in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei personale. Calitatea $esmintelor:adecvate climatului, statutului socio cultural. Pro'rietatea $esmintelor&reliefeaza nivelul social economic. Purtarea de o.iecte semni-icati$e&punde in evidenta rangul social, functie religioasa, ritualuri. E3i+ente in intimidate&moda, norme sociale, curat tot timpul Ca'acitatea -i%ica de im.racare si de%.racare& mibilitatea articulara, tonus muscular, maturitate psiho&motorie Satisfacerea acestei nevoi influenteaza si celelalte novoi fundamentale:respiratia, circulatia, temeperatura, miscarea membrelor pentrua se imbraca si ase dezbraca, somn bun, relaxant, mijloace adecvate de igiena. De'endenta in satis-acerea ne$oii de a se im.raca si a se de%.raca Im'osi.ilitatea de a se im.raca si a se de%.raca 5 $a se utilizeaza la 0 niveluri : 9rimul nivel se raporteaza la luarea deciziei in alegerea vestimentatia adecvate, dezinteres pentru tinuta vestimentara "l 0 lea nivel se raporteaza la capacitatea de a se imbraca reliefand starea de sanatate a pacientului Surse de di-icultate Surse de ordin -i%ic ( incapacitatea intriseca: lezarea fizica(fracture, arsuri, placi); diminuarea membrelor superioare(slabiciune, paralizie, hipotonie, pareza); absenta unui membtru superior sau a unei portiuni din membru;

 

  

 obstacole ce impiedica mobilizarea membrelor superioare  durere; Surse de ordin 'si/olo+ic  tulburari de gandire;  anxietate;  stress;  pierderea imaginii de sine;  situati de criza; Surse de ordin socio0economic:esecuri, conflicte , saracie Li'sa de cunoastere:insuficienta, cunoastere de sine a mediului inconjurator. Mani-estari de de'endenta ificultateCincapacitate  dificultatea de a&si incheia si descheia nasturii  dificultatea sau incapacitatea de a&si misca membrele superioare.  ificultatea de a se incalta si descalta; ezinteres fata de tinuta sa: aspatie, acces de melancolie <efuzul de a se imbraca si dezbraca "legere inadecvata de vesminte:imbracaminte exagerata, caraghioasa *and aceasta nevoie nu este satisfacuta si celelalte nvoi fundamentale sunt afectate, respiratia, circulatia devin deficitare, apar tulburari de ritm si amplitudine respiratorie, alimentarea esre neadcvata cu eliminari neadecvate, postura inadecvata, alterarea tegumentelor. Pacient cu di-icultate de a se im.raca si de%.raca O.iecti$e Inter$entiile asistentei 9acientul sa cunoasca importanta de a imbraca  $duca pacientul privind importanta si dezbraca termen de .8 zile vestiomentatiei in identificarea personalitatii  Noteaza zilnic interesul persoanei pt a se imbraca si dezbraca  Supravegheaza cu ce se imbraca  $xplica legaturile dintre tinuta vestimentara, imagine si stima de sine  !ncurajeaza pacientul 9acientul cu tulburari psihice recastiga  $valueaza aparatul de confuzie si observa dependenta de a se imbraca si dezbraca in schimbarile de comportament orientandu&l termen de .8 zile regulat in timp si spatiu  Solicita persoanei sa se imbrace, vorbindu& ! clar, distinct, cu respect si rabdare, respectand rotmul acesteia  $xplica gesturile pe care trebuie sa le faca p7entru a se imbraca in limbaj intelligent  "seaza obiecte in camera in aceeasi ordine tot timpul, iar hainele in ordinea folosirii lor si solicita pacientului la dezbracare sa le puna in ordine inversa 9acientul sa se poata imbraca si dezbraca  !dentifica capacitatea si limitele fizice ale

singur termen de .8zile 







persoanei ingrijite !i acorda timp sufficient pt a se imbraca si dezbraca:recomanda daca ameteste, sa se imbrace in fotoliu sezand Sugereaza apartinatorilor sa&! procure haine largi, usor de imbracat, cu mod de incheiere simplu, incaltaminte fara siret 'ace zilnic exercitii de motricitate fina cu pacientul descriindu&! gestica necesara imbracarii "sistenta imbraca si dezbraca pacientul in caz de paralizi ale membrelor sustinand membrul paralizat in timpul imbracarii, incepe imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarea in mod invers.

Ne$oia de a mentine tem'eratura cor'ului in limite normale ,entinerea temperaturii corpului in limite normale este o necessitate a organismului de a conserva o temperature la un grad aproximativ constant pentru a&si mentine o stare de bine. Insu-icienta in satis-acerea ne$oii )emperature corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza. ,entinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori situati in hipotalamus. )ermogeneza reprezinta producerea de caldura, intervin procesele biochimice, caldura fiind rezultatul proceselor oxidative din organism prin degradarea substantelor nutritive energetice. )ermoliza reprezinta pierderea de caldura, intervin mecanisme fizice, caldura pierzandu&se prin piele, plamani, rinichi Pierderile se realizeaza prin:  $vaporare: reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii transpiratiei si evaporarii ei prin piele  <espiratia antreneaza o pierdere de caldura si astfel racirea corpului  <adiatioe:reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde electromegnetice atunci cand temperature madiului inconjurator este mai mica decat temperature corpului  *onductie:reprezinta pierderea caldurii printr&un contact direct al corpului cu obiecte reci  *onvectie:reprezinta pierderea caldurii printr>&o circulatie de aer in jurul corpului )emperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza astfel:  )emperature mediului inconjurator creste , se opreste pe cale reflexa o diminuare a proceselor oxidative  )emperature mediului inconjurator scade, pe cale reflexa se produce o crestere a activitatii musculare, deci se intensifica procesele oxidative !n pierderea de caldura intervin mecanisme fizice

 Aasoconstrictie:in caz de frig deci pierderi reduse de caldura  Aasodilatatie in caz de temperature crescuta a mediului deci pierderi mai mari de caldura. $chilibrul dintre temnogeneza si termoliza se numeste homeotermie si ce realizeaza prin termoreglare Factori care in-luentea%a satis-acerea ne$oii Factori .iolo+ici :  Aarsta : la copilul mic au o termoreglare fragile datorita imaturitatii centrului regulator, de aceea temperature lor corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant  "dult: 13&14*  Aarstnic 12&13*  $xercitiul:in timpul activitatii musculare foarte intense temperaturii corpului poate creste cu 0.0* pana la 0.4* peste valorile normale, dar revine la normal cand activitatea inceteaza. )emperature corpului scade in timpul inactivitatii  "limentatia:ingestia de alimente ridica temperature corpului  Aariatia:diurnal: temperature corpului variaza in fct de ora zilei:este minima intre orele 1&2 dimineata, datorita diminuarii proceselor metabolice in timpul noptii, este maxima seara intre orele .5&01, valorile matinale sunt cu 8.2* mai mici decat cele vesperale  Sexul:la femei temperature corporala inregistreaza valori peste 14* in a 0 jumatate a ciclului menstrual, in timpul ovulatiei Factori 'si/olo+ici: anxietate, emotii Factori sociolo+ici:locul de munca cu conditii de crestere sau scadere a temeperaturii mediului ambiant pot determina dereglari ale temperaturii corpului, si climatul umed si cald determina cresterea temperaturii corporale, climatul rece si umed determina scaderea temperaturii corporale De'endenta in satis-acerea ne$oii de a mentine constanta teme'eratura cor'ului "vem 0 probleme de dependenta: hipertermia si hiportermia. Surse de di-icultate ale acestor 'ro.leme de de'endenta Surse de ordin -i%ic(  ereglari functionale ale hipotalamusului provocate de anomalii cerebrale de substante toxice  !maturitatea sistemului de termoreglare  Supraincarcarea:caldura sau frigul excesiv la care este supus organismul  ereglari hormonale:hipo sau hiperfunctie tiroidiana Surse de ordin psihic:anxietate si manie Surse de ordin sociologic:  (miditatea si temperature ridicata din mediu  (miditatea si temperature scazuta din mediu  *alitatea necorespunzatoare a vesmintelor #ipsa cunostiintelor: cunostiinta insuficiente despre mediul inconjurator si sine. "i'ertermia Pro.leme de de'endenta consta in ridicaea corpului deasupra limitei normale 148*. "i'ertermia poate constitui un mechanism de aparare al organismului pentru ca in momentul invaziei microbiene determina productia de anticorpi, printr&o crestere a metabolismului. ,anifestari de dependenta 'ebra moderata 15&168* 'ebra ridicata 16&/88*

Diperpirezie :mentinerea temeperaturii peste /88* 'risoane :contractii musculare, puternice , ca urmare a cresterii temperaturii. Simpla senzatie de frig nu este frisonul. 9iele rosie, calda, umeda:pielea este palida, apoi rosie, calda si transpirata. 9ilorectia : piele de gaina, senzatie de frig Sindrom febril : grup de semen(cefalee, curbatura, tahipnee, inapetenta) 'ebra continua : avem temperature de 16&/88* in pneumonii severe sau febra tifoida. 9rin febra continua se intelege mentinerea temeperaturii corporale in perioada de stare a bolii, peste 148* cu diferente sub un grad intre valori inregistrate dimineata si seara. 'ebra intermitenta :diferenta de cateva grade, intre valorile intregi dimineata si seara, in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub 148*. 'ebra remitenta :diferenta de cateva grade intre valoarile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori, nu scad sub 148*. 'ebra recurenta :perioade febrile, prelungite, ce alterneaza cu perioadele de afebrilitate, trecerea facandu&se lent !n evolutia oricarei febre se disting trei perioade: perioade de debut, perioade de decline, perioade de stare 9erioade de debut:poate fi de cateva ore sau de cateva zile, debut lent. 9erioada de stare: poate dureze catevazile sau saptamani. "spectul curbei febrile, fiind diferit in functie de boala. 9erioada de decline:poate fi scurta sau de cateva zile Interactiuni intre 'ro.lema /i'ertermiei si nesatis-acerea celorlalte ne$oi -undamentale Dipertermia determina tulburari respiratorii si circulatorii, deficit alimentelor, eliminari inadecvate renale, transpiratii abundente, alterarea integritatii tegumentelor, comunicare ineficianta la nivel motor afectiv si intellectual, devalorizare. Pacient cu /i'ertermie +biective !nterventiile asistentei, autonome si delegate 9acientul sa&si mentina temperature corpului in  "eriseste incaperea limitele fiziologice  "sigura imbracaminte lejera  "plica comprese reci, impachetari reci, punga cu gheata  !ncalzeste pacientul in caz de frisoane  "dministreaza medicatia recomandata de medie:antitermica, antifonice 9acientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic  *alculeaza bilantul ingesto&excreta pe 0/h  Serveste pacientul cu cantitati mari de lichide 9acientul sa aiba stare de bine fizic si psihic  Schimba des lenjeria de pat si de corp  ,entine igiena tegumetelor  +regateste psihic pacientului inaintea tehnicilor de recoltare si examinare

"i'otermia
<eprezinta scaderea temepraturii corpului, sub limite normale, cauzatade un dezechilibru intre termogeneza si termoliza. $ste mai putin nociva decat hipertermia.

!n copilarie hipotermia este cauzata de lipsa de maturitate a mecanismelor de termoregleare, la adult este cauzata de expunerea prelungita la frig, de dereglari endocrine de abuzul de sedative si alcool la persoana varstnica, cauza este incetinirea activitatii sistemului nervos. ,anifestari de dependenta Dipotermie :valori ale temperaturii corpului sub limita normala 13 8*. Dipotensiune arteriala:scaderea tensiunii arteriale sub valoari normale minime *ianoza:coloratie violacee a buzelor, unghiilor $ritem: roseate fetei, urechilor, mainilor $dem generalizat :tumefierea intregului corp urere:la nivelul regiunii expuse la frig +boseala:stare de epuizare musculara )ulburari de vorbire:vorbire lenta Somnolenta :nevoie crescuta de somn egeraturi :leziuna de necroza la nivelul pielii, determinarea de temeparura.scazuta. 9arestezia:senzatia de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa !nteractiui intre hipotermie si nesatisfacerea celorlalte nevoi fundamentale 9acient cu hipotermie prezinta tulburari respiratorii, alterarea integritatii tegumentelor, comunicarea ineficientei la toate nivelurile. Pacient cu /i'otermie O.iecti$e Inter$entiile asistentei autonome si dele+ate 9acientul sa aiba temp coprului in limite  !ncalzeste lent, pacientul cu paturi, fiziologice termofoare  *resc treptat temperature mediului ambient  <ecolteaza sange pentru cercetarea glicemiei, hemogramei  9regateste pacientul pentru $I@ 9acientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic  "dministreaza lichide usor caldute, in cantitati mici, la intervale regulate  *alculeaza raportul ingesto excreto pe 0/h 9acientul sa&si pastreze integritatea  9une extremitatile pacientului in apa calduta tegumentelor de 148*  ,aseaza extremitatile  "dministreaza tratamentul prescris :antibiotice, corticoizi, analgezice

Ne$oia de a -i curat8 in+ri,it de a 'rote,a te+umentele si mucoasele
$ste o necessitate pentru asi mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa asa incat aceasta sa&si poarta indeplinii functiile Inde'endenta in satis-acerea ne$oii 9ielea indeplineste o serie de functii:  "para organismul impotriva agentilor patogeni, impiedicand patrunderea acestora  "para organismul impotriva unor radiatii prin pigmentii pe care !i contine  <eceptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase

 9articipa la excretia substantelor rezultate din metabolism prin glandele sudoripare elimina apa clorura de sodium, uree, glucoza, corpi cetoni  9articipa la termoreglare prin termoliza cat si prin mentinerea temeperaturii prin intermediul stratului adipos ce are rol de isolator termic  9articipa la absorbtie 9entru a indeplini aceste functii, pielea trebuie sa fie curate, sanatoasa si integra. 9ielea se prelungeste prin mucoase care acopera orificiile care la randul lor trebuie sa fie curate si ingrijite pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective. Factorii care in-luentea%a satis-acerea ne$oii Factorii .iolo+ici ( !arsta  #a copil si batran pielea este mai sensibila mai putin rezistenta la variatii de temperature, la mocrobi si la infectii. !n urma imbatranirii dintii pot slabi in rezistenta si cad, parul devine mai putin rezistent. Tem'eratura: cand temperature este prea ridicata, pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare eliminand sudoare, variatiile de temperature duc la deshidratare si uscare pielii. "limentatia:absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii Factorii 'si/olo+ici: emotii Mani-estari de inde'endenta Par: lungime, suplete, stralucire; Urec/e:configuratie normala, curatenie; Nas: mucoasa nazala umeda, fose nazale libere; Ca$itate .ucala:dentitie alba, completa fara carii; Un+/ii:curate, taiate scurt, culoare roz; Piele(curata, neteda, catifelata,elastica, pigmentata normal; De'rinderi i+ienice:baie, dus, spalarea dintilor si parului; De'endenta in satis-acerea ne$oii a. carente de igiena b. alterarea tegumentelor si unghiilor Surse de di-icultate ( De ordin -i%ic(  insuficienta iretoinseca;  insuficienta extrinseca;  dezechilibru; De ordin 'si/ic:  tulburari de gandire  anxietate  pierderea imaginii corporale

Carenta de i+iena
Neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat fie din cauza bolii fie prin refuzul de a se spala are drept consecinta aparenta de neingrijit. )egumentele sunt murdare si lasa poarta deschisa infectiilor. Mani-estari de de'endenta ( Par: murder, gras, indezordine

Urec/e:murdarie acumulata in conductul auditiv extern, pavilioane murdare, murdarie retroauriculara Nas:rinoree si cruste Ca$itatea .ucala :absenta dintilor. *arii dentare, culoare galbena a dintilor, proteze dentare neingrijite, prezenta tartrului pe dinti, halena fetida, limba incarcata, fisuri ale buzelor Un+/ii:netaiate, murdarie acumulata la capatul unghiilor Pielea:gri sau negra in anumite zone, barba murdara, aspra; De'rinderi i+ienice:nu se spala, nus e piaptana, dezinteres fata de masurile de igiena, dagaja miros neplacut . Pacient cu carente i+ienice : %erox Alterarea te+umentelor si -anerelor #eziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sangvine in punctele de presiune prin iritatia produsa de vesminte. + presiune exercitata un anumit timp asupra unei regiuni prin tulburari trofice pe care He determna produce aparitia escarelor sau chiar necroza tesutului ,urdaria acumulata la nivelul pielii produce cruste ce pot deriva in ulceratii. +rice leziune a pielii este o poarta de intrare a germenilor patogeni de unde rezulta importanta mentinerii inegratatii ei. Mani-estari de de'endenta $ritem ? pata congestive datorata vasodilatatiei E3coriatii:pierdere de substanta superficiala aparuta in urma unui traumatism, frecvent dupa prurit?leziuni de grataj Crusta leziune elementara secundara datorita uscarii unei serozitati provenite dintr&o ulceratie, se prezinta ca mici depozite de fibrina provenita din plasma sangvina !e%icule:ridicaturi ale epidermului, rotunde de dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si durere Pustule :abces la suprafata tegumentului, localizat la radacina firului de par si constituind asa numitele leziuni de foliculina, pot fi primitive sau secundare prin infectarea veziculelor care se pulstulizeaza Pa'ula :leziuni caracterizate printr&o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii, ea se datoreaza unei ingrosari a pielii fie unei infiltratii apose Fisuri : intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului Descuamari:desprinderea celulelor cornoase superficiale din piele Acne:pustule determinate de un aglut pathogen specific Furuncule : infectie specifica folicului pilosebaceu produsa de stafilococul auriu Intertri+o :micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital caracterizata prin eriterm pruriginos, apoi decolare epidermica secretie si deposit albicios prin macerarea epidermei cornoase !itilo+o(leuco&melano&dermie de natura probabil neurohidrocrina caracterizata prin pete acromice marginita de o zona hiperpigmentata Ulceratii(pierdere de substanta rezultand dintr&un process patologic ce actioneaza asupra pielii, poate fi superficiala sau profunda Escare :distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectiosi sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustice. !arice( dilatari permanente ale vaselor superficiale insotite de insuficienta valvulelor peretelui venos sensul circulatiei venoase este inversat in ortostatism

"emoroi%ii: afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului, constatand in dilatarea acestor vene cu aparitia de procese inflamatorii si trombocite. 9acient cu alterarea tegumentelor xero

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close