of 26

Perspective

Published on 2 weeks ago | Categories: Documents | Downloads: 0 | Comments: 0

Comments

Content

 

Principalele tendinţe şi perspective ale evoluţiei la nivel comunitar a politicii de mediu 1. Baza legală a politicii de mediu

Aparută pe agenda de lucru europeană la inceputul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobândeşte un caracter distinct odata cu semnalul dat de Clubul de la Roma , privind diminuarea resurselor şi a ani deteriorarii calităţii apei, aerului si solului. Crearea politicii comunitare de mediu s-a naturale realizat doi mai târziu (1972), dezvoltându-se ca una dintre cele mai importante  politici comunitare. Importanţa sa este datorată faptului ca politica de mediu a devenit politica orizontala a Uniunii Europene, aspectele de protecţie a mediului fiind considerate obligatorii  pentru celelalte politici politici comunitare. Baza legală a politicii de mediu a UE este constituită de articolele 174 - 176 ale Tratatului CE , la care se adaugă articolele 6 si 95.  Articolul 174 este cel care trasează obiectivele politicii de mediu şi contine  scopul  acestei politici (asigurarea unui inalt nivel de proteţie a mediului ţinând cont de diversitatea situaţiilor existente în diferite regiunii ale Uniunii.) În completarea acestuia,  Articolul 175 identifică  procedurile legislative corespunzătoare atingerii acestui scop şi stabileste modul de luare a deciziilor în domeniul politicii de mediu, iar  Articolul 176  permite statelor membre (SM) adoptarea unor   standarde mai stricte . armonizarea rea legislaţie legislaţiei referitoare la (o completarea a art. 176) are în vedere armoniza sănătate, protecţia mediului şi protecţia consumatorului în Statele Membre (o clauză de derogare  permite acestora sa adauge prevederi legislative naţionale în scopul unei mai bune protejări a mediului).

 Articolul 95

 Articolul 6   promovează dezvoltar dezvoltarea ea durabilă durabilă

ca politica orizontală a Uniunii Europene şi su subl blin inia iază ză astfe astfell nevo nevoia ia de a inte integr graa ceri cerinţ nţel elee de prot protec ecţi ţiee a me medi diul ului ui în defi defini nire reaa şi implementarea politicilor europene sectoriale. Acestor articole li se adauga peste 200 de directive, regulamente şi decizii adoptate, care constituie legislaţia orizontală şi legislaţia sectorială în domeniul protecţiei mediului. Legislaţia

orizontală cuprinde acele reglementari au în vedere transparenţa şi circulaţia informaţiei, facilitarea procesului de luare a deciziei,cedezvoltarea activităţii şi implicării societăţii civile în  protecţia mediului. Spre deosebire de aceasta, legislaţia sectorială se refera la sectoarele care fac obiectul politicii de mediu (gestiunea deşeurilor, poluarea fonică, calitatea apei, calitatea aerului, schimbări climatice, controlul poluării industriale, protecţia naturii, protectia solului, substanţe chimice, organisme modificate genetic si protecţia civila – care se regăsesc în planurile de acţiune şi în strategiile elaborate). 2. Actorii instituţionali ai politicii de mediu

Politica de mediu a Uniunii Europene este susţinută de un numar de actori instituţionali implicati în pregătirea, definirea şi implementarea sa, şi care se află în permanentă consultare cu guvernele Statelor Membre, organizaţii patronale şi profesionale, organizaţii neguvernamentale şi grupuri de reflecţie (think-tankuri). Prin diversele atribuţii pe care le au, aceste instituţii contribuie la caracterul sinergic al politicii de mediu şi asigură realizarea obiectivelor (atât la nivel legislativ, cât şi la nivel de implementare.) 1

 

Direcţia Generală (DG) Mediu din cadrul Comisiei Europene a fost creată în anul 1981 şi este direct responsabilă pentru elaborarea şi asigurarea implementării  politicii de mediu. Rolul său este de a iniţia noi acte normative în domeniu şi de a se asigura ca măsurile adoptate vor fi implementate de SM. Comisia Europeană, DG Mediu.

este parte a Consiliului Uniunii Europene (CUE) şi se reuneste formal de patru ori pe an şi informal de 2 ori pe an (câte 2 consilii formale, şi câte un consiliu informal pe perioada unei Preşedinţii), în scopul coordonării politicilor de mediu ale SM. Deciziile Consiliului se adoptă cu cu majoritate calificată în co-decizie co-decizie cu Parlamentul European. Consiliul Ministrilor Mediului

Lucrările Lucră rile Con Consil siliul iului ui Min Minist istrilo rilorr Mediul Mediului ui sun suntt pre pregăt gătite ite de Com Comite itetul tul Rep Reprez rezent entanţ anţilo ilor  r  Permanenţi ai statelor membre de pe lângă UE (COREPER). COREPER, acron COREPER, acronimul imul franc francez ez sub care este cuno cunoscut scut Comit Comitetul etul Repre Reprezent zentanţil anţilor or Perm Permanen anenţi, ţi, include două organisme şi anume: - Co Core repe perr I, form format at di dinn am amba basa sado dori riii adju adjunc ncţi ţi ai repr reprez ezen enta tanţ nţel elor or perm perman anen ente te ale ale Stat Statel elor  or  Membre Memb re de pe lângă UE și se axează axează pe probleme de mediu mediu,, competit competitivitat ivitate, e, agricul agricultură, tură,   pescuit, cultură, tineret, tineret, transport, energie energie,, sănătate si probleme probleme sociale; - Cor Corepe eperr II, form format at din amba ambasad sadori oriii rep reprez rezen entan tanţel ţelor or perma permane nente nte ale Sta Statel telor or Memb Membre re de pe lângăă UE și se axea lâng axează ză pe probleme de politic politicăă externa, prob probleme leme finan financiare ciare si de protecţi protecţiee   civilă. COREPE COR EPER Rsau este estproiecte e respon responsa sabil bil cu asi asista starea rea Con Consil siliul ui Uni Uniun unii ii Europe opene ne rez rezolv olvare area a unor  unor   propuneri de instrumente înaintate deiului Comisie, în Eur stadiul careînimplică negocieri  preliminare. COREPER ocupă o poziţie centrală în procesul de luare a deciziilor în Comunitate, fiind în acelaşi timp un forum pentru dialog (între reprezentanţii permanenţi şi între acestia şi autorităţile din ţara de origine), dar şi un organism de exercitare a controlului politic (prin faptul ca trasează linii directoare şi supervizează activitatea grupurilor de experţi). COREPER este format din reprezentanţii statelor membre, fiind un organ permanent, de natură diplomatică, care pregăteşte şedinţele Consiliului, propunerile de decizii precum şi propunerile de compromis. În cadrul Consiliului funcţionează două grupuri de lucru pentru problematica de mediu: grupul de lucru mediu - J1 şi grupul de lucru privind aspectele internaţionale legate de mediu – J2, grupuri care pregătesc lucrările COREPER 1. În cadrul acestor Grupuri de lucru sunt analizate din pucnt de vedere tehnic proiectele de acte normative. Preşedinţia Consiliului este asigurată prin rotaţie, pe o perioadă de 6 luni de fiecare stat membru. În timpul unei preşedinţii toate reuniunile consiliilor, COREPER, grupurilor de lucru, precum şi toate organele interguvernamentale sunt prezidate de acelaşi stat. tul de mediu diu, Parlamen Parla mentul tul Europe European an –  Comitetul alimentelor. Implicarea Parlamentului European în politica

sănă sănăttate ate

publ publiică

şi

sig siguranţ ranţa a

de mediu a Uniunii se manifestă prin cooperarea acestuia cu celelalte instituţii şi implicarea în procesul de co-decizie. În anul 1973 Comi mitet tet de mediu mediu.. Pro Parlam Par lamen entul tul a inf infiin iintat tat un Co Propun punere ereaa de act nor norma mativ tiv est estee ina inaint intată ată comitetului de mediu care elaborează un raport continând o schiţă de opinie. Schiţa de opinie este dezbătută în plenul Parlamentului. Versiunea finală se comunică Consiliul ui și Comisiei. Comite Com itetul tul eco nomic ic de şi social soc ial un Comite rol con consul ivt în pro proce cesul sul detatul deciz de ie const şi nstitu ilu ilustr strea ează zăa ge gener nerali alitat tatea eaeconom pol politi iticii cii mediu. med iu.are Ac Acest est Com itettsultat a tativ fos fost cre creat at pri prin n Tra Tratat ulcizie de co ituire ire Comunităţii Economice Europene din 1957 cu scopul de a reprezenta interesele diverselor 

2

 

grupuri economice şi sociale. Este format din 222 de membri, imparţiţi în trei grupe: patroni, lucrători şi reprezentanţi ai unor domenii de activitate (fermieri, meseriaşi, profesiuni liberale, reprezent repre zentanţi anţi ai consumato consumatorilor, rilor, comunita comunitatea tea ştiin ştiinţifică ţifică şi aca academic demică, ă, coop cooperati erative, ve, famil familii, ii, miscări ecologiste etc.). Membrii sunt numiţi pentru o perioada de patru ani, pe baza unei decizii adoptate în unanimitate de către Consiliu. Comitetul Economic şi Social are trei misiuni fundamentale: - să ofer oferee cons consul ulta tanţ nţăă celo celorr tr trei ei mari mari inst instit ituţ uţii ii (Par (Parla lame ment ntul ul Eu Euro rope pean an,, Co Cons nsil iliu iull Un Uniu iuni niii Europene şi Comisia); - să as asigure igure o mai ma mare re imp implicar licare/con e/contribuţ tribuţie ie din partea partea so societ cietăţii ăţii civ civile ile la in iniţiati iţiativa va euro european peanăă şi de a edifica şi consolida o Europă apropiată cetăţenilor săi; - să sp spor orea easc scăă rolu rolull or orga gani niza zaţi ţiil ilor or şi as asoc ocia iaţi ţiilo ilorr soci societ etăţ ăţii ii civi civile le în ţări ţările le ne-m ne-mem embr bree (sau (sau grupuri de ţări), în scopul de a promova dialogul organizat cu reprezentanţii acestora şi constituirea unor organisme similare în zonele vizate: Europa Centrală şi de Est, Turcia, ţările EUROMED1, ACP2, şi MERCOSUR 3, etc. ("dezvoltare instituţională"). Acest Comitet este consultat înainte de adoptarea unui mare număr de documente, şi poate să emită o serie de avize din proprie iniţiativă. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, Comitetul Economic şi Social trebuie consultat cu privire la o gama mai largă de  probleme (noua politică a locurilor de muncă, probleme sociale, sănătate publică) şi poate fi de asemenea,, consultat şi de către Parlamentul European. asemenea Comitetul fost prindeTratatul de Toţi la Maastricht dinpe1992, iar acum este 344 membria şi uninstituit numar egal supleanţi. sunt numiţi o perioada de patru compus dinregiunilor ani de către Consiliu, pe baza unei propuneri din partea Statelor Membre. Fiecare stat îsi alege membrii conform propriei proceduri, dar delegaţiile reflectă echilibrul general de pe plan politic, geografic şi regional/local din cadrul Statului Membru. Membrii Comitetului Regiunilor sunt reprezentanţi alesi sau actori-cheie din cadrul autorităţilor locale sau regionale din regiunea lor  de origine. Acest Comitet are, de asemenea, rol consultativ şi asigura implicarea autorităţilor  re regi gion onal alee şi loca locale le în pr proc oces esul ul de deci decizi ziee la nive nivell comu comuni nita tar. r. As Aspe pect ctel elee de me medi diuu sunt sunt responsabilitatea Comisiei 4, alături de planificarea spaţiala şi de problemele referitoare la  politica urbană şi energie. energie.

Comitetul Regiunilor a fost instituit pentru a se ocupă de două mari probleme: 1. Aproxi Aproxima mativ tiv două treim treimii din legisla legislaţia ţia comu comunit nitară ară este impl impleme ementa ntată tă la nivel loca locall sau regional, de aceea era logic ca reprezentanţii autorităţilor locale şi regionale să aibă cuvântul lor de spus în cadrul procesului de elaborare de noi legi comunitare. 2. Există Există în ace aceaa per perioa ioadă dă teme temerea rea ca cet cetăţe ăţenii nii ar putea putea fi exclu excluşi şi de la cons constru truire ireaa Uni Uniuni unii.i. Implicarea nivelului administraţiei cea mai apropiată de oameni, a fost unul dintre modurile de a depăsi această îndepartare. Tratatele Tratat ele obligă obligă Com Comisi isiaa şi Consil Consiliul iul să consu consulte lte Com Comite itetul tul Re Regiu giunil nilor or în caz cazul ul ori oricăr cărei ei  propuneri dintr-un domeniu care are repercursiuni pe plan local sau regional. Dincolo de domeniile mentionate, Comisia, Consiliul şi Parlamentul European au opţiunea de a consulta Comitetul Regiunilor pe marginea unor propuneri pe care le consideră ca au un impact important la nivel local şi regional. Comitetul Regiunilor poate de asemenea, formula opinii din  proprie initiativă, care îi permit permit să introducă anumite anumite subiecte pe agenda UE. 1

Parteneriatul Euro-Mediteraneean – alcătuit 37 de state membre de state membre ale UE şi 10 state Mediteraneene (Algeria, Egipt, Israel, Iordan, din Liban, Maroc, Palestina,(27 Siria, Tunisia, Tunisia şi Turcia) 2 Grup de 70 de ţări membre din zona Africa – Caraibe - Pacific 3 Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay

3

 

Decizi Deci ziile ile ac acto toril rilor or inst instit ituţ uţio iona nali li im impl plic icat atii în poli politi tica ca de prot protec ecţie ţie a me medi diul ului ui se iau iau în conformitate cu următoarele principii stabilite prin Articolul 175 al Tratatului CE: - ca reg regul ulaa ge gene nera rală lă,, deci decizi ziil ilee se iau pr prin in vot votul ul majo majori rită tăţii ţii cal calif ific icat atee în Co Cons nsil iliu iu şi prin prin cooperarea cu Parlamentul European (PE); - pen pentru tru pro progra grame mele le de acţi acţiune une,, se res respe pectă ctă dec decizi iziaa majo majorită rităţii ţii cal calific ificate ate în Con Consil siliu iu şi în cocodecizie cu PE; - deci decizii zii în unanim unanimitate itate în Cons Consiliu iliu şi la cons consulta ultarea rea cu P PE E pen pentru tru asp aspecte ectele le fisc fiscale ale şi m măsur ăsurile ile  privitoare la planificarea teritorială, utilizarea terenului şi managementu managementull resurselor de apă,  precum şi a măsurilor măsurilor ce afectează afectează politica energetică. Comitetele de experţi şi Grupurile de lucru

Comitetele sunt implicate în toate etapele procesului legislativ şi au ca sarcină acordarea de asistenţa instituţiilor comunitare,. Comisia Europeană se consultă în mod regulat cu comitetele de experţi înainte de a elabora o noua propunere legislativă. Aceste comitete, formate din reprez rep rezent entanţ anţii ai medii mediilor lor imp implic licate ate,, exp experţ erţii din sec sector torul ul pri privat vat sau guv guvern ernam ament entali ali,, permi permitt Comisiei Europene să ramână deschisă preocupărilor celor vizaţi de legislaţia respectivă. În Pa Parl rlam amen entu tull Eu Euro rope pean an,, di dife ferit ritee comi comite tete te perm perman anen ente te orga organi nize zeaz azăă mu munc ncaa me memb mbri rilo lor  r  Parlamentului European. Consiliul UE este asistat de comitete şi grupuri de lucru, care pregătesc deciziile. Existenţa anumitor comitete este prevazută de tratate (de exemplu, Articolul 36 - Comitetul pentru justiţie şi afaceri interne), iar altele sunt comitete ad-hoc, precum Comitetul pentru probleme culturale, care evalueazăacţiunile propunerile cu privire la cooperarea culturală,sunt pregateşte dezbaterile Consiliului şi urmăreste întreprinse ulterior. Aceste comitete formate din reprezentanţi ai statelor membre plus un membru al Comisiei. În paralel, diferite grupuri de lucru desfăşoara lucrările pregătitoare pentru Coreper. În timp ce unele sunt constituite pe o baza temporară  pentru a rezolva o anumită problemă, există grupuri care se ocupă de un anumit sector şi se întâlnesc periodic. Textele Texte le leg legisl islati ative ve adopt adoptate ate includ includ pri princi ncipii pii gener generale ale care care tre trebui buiee res respe pecta ctate. te. Une Uneori ori sun suntt necesare măsuri mai precise, de transpunere în practică a principiilor. În Î n acest caz, textul prevede instituirea unui comitet în cadrul Comisiei, având drept scop adoptarea deciziilor potrivite. Aceste comitete sunt formate din experţi numiti de către statele membre şi sunt conduse de către Comisie, iar funcţionarea lor respecta regulile stabilite de Consiliu printr-o decizie cunoscuta ca Decizia cu privire la comitologie. În acest sens există circa 300 de comitete, în domeniile industriei, politicii sociale, agriculturii, mediului (circa 35 de comitete), pieţei interne, cercetării şi dezvoltării, protecţiei consumatorului şi securitătii alimentare. 3. Obiectivele şi principiile politicii de mediu a UE 

Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene sunt clar stipulate de Articolul 174 al Tratatului CE si reprezintă: conservarea,, protecţia şi imbunatăţirea calitătii mediului; conservarea  protecţia sănătaţii sănătaţii umane; utilizarea raţională a resurselor naturale;  promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea rezolvării problemelor de mediu la nivel regional. •







Politica de mediu a UE s-a cristalizat prin adoptarea unor serii de măsuri minime de protecţie a mediului, ce aveau în vedere limitarea poluării, în anii ’90 parcurgând un proces care s-a axat pe 4

 

identificarea cauzelor acestora, precum şi pe nevoia evidentă de a lua atitudine în vederea stabilirii responsabilităţii pentru daunele aduse mediului. Această evoluţie conduce la delimitarea  principiilor de acţiune:  principiul «Poluatorul plăteste», prevenirii, precauţiei în luarea deciziilor, decizii lor, asigurării unui nivel ridicat de protecţie a mediului, mediului, integrării cerinţelor de protecţie a mediului în definirea şi implementarea altor politici comunitare şi al proximităţii . 4. Programul de acţiune pentru mediu

Documentele care stau la baza politicii de mediu a UE sunt  Programele de Acţiune pentru Mediu (PAM), primul dintre ele fiind adoptat de către Consiliul European in 1972. Aceste programe de acţiune sunt o combinaţie de programe pe termen mediu (corelate printr-o abordare strategică) şi constau într-o tratare verticală şi sectorială a problemelor ecologice.  Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu ((2001-2010 2001-2010), numit şi ” Alegerea noastră, viitorul  nostru” este o consecinţă a procesului de evaluare globală a rezultatelor PAM 5 (realizată în anul

2000) şi stabileşte priorităţile de mediu pe parcursul perioadei 2001-2010. Au fost identificate astfel 4 arii prioritare ce definesc direcţiile de acţiune ale politicii de mediu: • • • •

 schimbările climatice;  protecţia naturii şi biodiversitatea; b iodiversitatea;  sănătatea în raport rapor t cu mediul; conservarea resurselor naturale şi gestionarea deşeurilor.

De asemenea, PAM 6 prevede şi dezvoltarea a 7 strategii tematice, ce corespund unor aspecte importante ale protecţiei mediului, precum: protecţia solului, protecţia şi conservarea mediului marin,, utiliz marin utilizarea area pest pesticid icidelor elor în cont contextu extull dezvoltă dezvoltării rii dura durabile, bile, polu poluarea area aerul aerului, ui, mediul mediul urba urban, n, reciclare reci clareaa deşe deşeurilo urilor, r, gest gestionar ionarea ea şi utilizarea utilizarea resu resurselo rselorr în persp perspectiv ectivaa dezv dezvoltă oltării rii durab durabile. ile. Abordarea acestor strategii este una graduală, fiind structurată în două faze: prima, de descriere a stării de fapt şi de identificare a problemelor; a doua, de prezentare a măsurilor propuse pentru rezolvarea acestor probleme. 

Calitatea aerului – ”Clean Air for Europe”, Europe”, lansată în ma martie rtie 2001

Scopul principal al acestei strategii este dezvoltarea unei politici strategice, integrate şi pe termen lung pentru protecţia sănătatii umane şi a mediului împotriva efectelor negative ale poluării aerului. 

 Protecţia solului  – primul pas în aceasta aceasta directie a fo fost st făcut în aprilie 2002

În anul 2002 prin Comunicarea sa "Către o Strategie Tematică pentru Protecţia Solului", Comisia Europeană a identificat principalele opt ameninţări cu care se confruntă solul în UE. Acestea sunt eroziune eroz iunea, a, decl declinul inul mate materiei riei orga organice nice,, cont contamina aminarea, rea, salin salinizar izarea, ea, comp compacta actarea, rea, scoa scoaterea terea din circuitul agricol si forestier, pierderea biodiversităţii solului, alunecările de teren şi inundaţiile. În luna septembrie 2006 Comisia Europeană a lansat o comunicare referitoare la Strategia Tematică pentru Protecţia Mediului, precum şi propunerea de Directivă privind stabilirea unui cadru pentru protecţia solului şi modificarea Directivei 2004/35/CE. Obiectivul general al celor  două propuneri îl constituie protecţia funcţiilor solului şi utilizarea durabilă a acestuia. Elementele cheie ale celor două propuneri sunt: obligaţiile de prevenire a degradării solului, identi ide ntific ficare areaa zon zonelo elorr de ris riscc şi a sit situri urilor lor conta contamin minate ate,, rap raport ortare areaa pri privin vindd sta starea rea sol solulu ului,i,  programul de măsuri necesare implementării, stategia naţională de remediere a siturilor, mecanismul de finanţare pentru remedierea siturilor orfane, integrarea măsurilor de protecţie a solului în politicile sectoriale care pot avea un impact asupra funcţiilor solului. 5

 



Utilizarea pesticidelor în contextul dezvoltării durabile  – strategie care a demarat în iulie 2002, prin comunicarea Comisiei: „ Către o strategie strategie tematică tematică pentru   utilizarea pesticidelor  în contextul dezvoltării durabile”

Strategia are ca scop reducerea riscurilor pe care le comporta utilizarea pesticidelor asupra agriculturi agric ulturii,i, mediului mediului şi cons consumat umatorilor orilor în menţ menţinere inereaa produ productivi ctivităţii tăţii cultu culturilor. rilor. Comu Comunica nicarea rea Comisiei conţine o descriere detaliată a situaţiei curente a pesticidelor şi a domeniilor conexe, atât în cadrul Comunităţii, cât şi la nivel de stat membru şi de asemenea, identifică şi analizează un număr de obiective şi posibile soluţii. O ac acţiu ţiune ne pentru pentru viitor viitor es este te arm armoni oniza zarea rea niv nivelu elurilo rilorr max maxime ime de rezidu reziduri ri pentr pentruu pesti pesticid cide. e. Principalul obiectiv al acestei propuneri este transferul şi actualizarea listei nivelurilor maxime de reziduri şi a nivelurilor maxime de reziduri temporare, bazate pe evaluarea Agenţiei Europene  pentru Protecţia Mediului, Mediului, pe modele ma matematice tematice şi pe calc calculele ulele experţilor. 

 Protecţia şi conservarea mediului marin .

Datorită pierderilor de biodiversitate cauzate de  poluare, schimbări schimbări climatice, s-a iniţiat o dezbatere dezbatere la nivel de state membre, membre, care a condus la elaborarea de către Comisia Europeană în octombrie 2002 a proiectului de Directivă privind mediul marin. Directiva 2008/56/CE care stabileşte un cadru pentru acţiunea comunitară în dome domeni niul ul poli politi tici ciii me medi diul ului ui ma mari rinn a fost fost publ public icat atăă în Jurn Jurnal alul ul Of Ofic icia iall L1 L164 64/1 /199 din din 25.06.2008.

Scopul este atingerea stăriiprin ecologice bună a mărilor oceanelor europene pănă în 2021.acestei Acest directive lucru se poate realiza numai aplicarea unor măsurişieficiente, care să protejeze şi să conserve organismele (componentele biologice) şi habitatele (aria ocupată de organisme) ecosistemelorr marine. ecosistemelo 

 Reciclarea şi prevenirea deşeurilor   –  ”St ”Strate rategia gia tematic tematică ă pentru pentru preveni prevenirea rea generări generăriii deşeurilor şi reciclarea acestora” a fost a aprobată de Comisia Europeană în 2005.

Prim Primul ul pa pass pe pent ntru ru dezv dezvol olta tare reaa aces aceste teii st stra rate tegi giii a fost fost adop adopta tare reaa de cătr cătree Co Comi misi siee a unei unei Comunicări spre o tematică privind prevenirea generării deşeurilor şi reciclarea acestora. Această strategie a constituit o recomandare pentru statele membre. În ceea ce priveşte prevenirea generării deşeurilor, scopul Comunicării a fost de a dezvolta o strategie cuprinzătoare care să includ inc ludăă ţinte ţinte de preve prevenir nire, e, res respe pecti ctivv mă măsur surii pen pentru tru atinge atingerea rea ace acesto stora. ra. Ace Aceast astăă Str Strate ategie gie a  proiectat cadrul şi modul de abordare a managementului deşeurilor în scopul protecţiei mediului şi a folosirii durabile a resurselor. 

 Mediul urban –  lansată in februarie 2004

Aceastăă str Aceast strate ategie gie are identi identific ficate ate patru patru tem temee pri priori oritar taree în sen sensul sul dez dezvol voltăr tării ii dur durabi abile, le, pri prinn influenţa lor asupra evoluţiei mediului în spatiul urban: transportul urban, gestionarea urbană durabilă, domeniul construcţiilor şi urbanismul/arhitec urbanismul/arhitectura tura urbană.  Utilizarea durabilă a resurselor  –  – reprezintă un aspect aspect inovator al PAM 6 Comunicarea Comisiei Comisiei pentru lansa lansarea rea acestei strategii strategii a fost adoptată adoptată la 1 octombire 2003 2003 și a  marcat primul pas în dezvoltarea acestei strategii. Scopul său este de a lansa o dezbatere privind cadrul utilizării resurselor care vine în sprijinul obiectivelor Strategiei Lisabona şi a strategiei de dezvoltare durabilă.

6

 

5. Instrumente de aplicare a politicii de mediu

Evoluţia politicii de mediu şi schimbările înregistrate de aceasta de-a lungul timpului sunt reflectate nu numai de obiectivele şi priorităţile acesteia, ci şi de numarul – în continuă creştere –  al instrumentelor sale de implementare. Astfel, se poate vorbi de dezvoltarea a trei tipuri de instrumente: legislative, tehnice şi instrumente economico-financiare, economico-financiare, la care se adaugă un set de ”instrumente ajutatoare” care răspund mai degrabă noilor tendinţe şi strategii de protecţie a mediului. A.  Instrumentele legislative creează cadrul legal al politicii comunitare de protecţie a mediului șisunt reprezentate de legislaţia existentă în acest domeniu care constituie acquis-ul comunitar   (directive, regulamente şi decizii). B. Instrumentele tehnice asigură respectarea standardelor de calitate privind mediul şi utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile. În categoria instrumentelor tehnice pot fi incluse:  standarde şi limite de emisii etc.;  cele mai bune tehnologii disponibile (BAT);  eco-etichetarea;  criteriile aplicabile inspecţiilor de mediu în SM. Alte două instrumente sunt reprezentate de reţelele de măsura şi control a poluării aerului,  solului, apei etc. şi de bazele de date privind nivelul poluării, pragurile de alertă, inventarul  emisiilor de poluanţi e tc (monitorizează permanent starea mediului şi oferă informaţiile

iniţierii de acţiuni cu scop preventiv şi de refacere.)

necesare

C. Instrumente financiare financiare ale politicii de mediu Principalele instrumente sunt reprezentate de programul LIFE+ şi de Fondurile Structurale şi de Coeziune. 6. Perspectivele de reglementare ale principalelor sectoare din domeniul protecţiei mediului  

Calitatea aerului 

Comisiaa a pro Comisi propus pus în feb februa ruarie rie 200 20033 o pol politi itică că de act actua ualiz lizare are şi sim simpli plific ficare are a acq acquis uis-ulu -uluii comunitar. Urmând această iniţiativă, propunerile actuale au drept ţintă fuzionarea prevederilor  celor instrumente separate în domeniul calitatiiÎnaerului într-o propunerile singură directivă, în dorinţa5 de a simplificalegale şi reduce volumul actualei legislaţii. completare, revizuiesc substanţial prevederile existente, astfel încât să cuprindă ultimele cercetări ştiinţifice în domeniul sănătăţii şi experienţa Statelor Membre. În septembrie 2005 Comisia Europeană a prezentat o Strategie tematică privind poluarea aerului  şi o propunere pentru o nouă Directivă a calităţii aerului pentru reducerea poluării aerului în Uniunea Europeană în cadrul programului Aer Curat pentru Europa (CAFE).

Directiva 2008/50/CE pentru pentru calitatea aerului este prima masura de implementare a Strategie Strategiei.i. ev aluarea şi managementu managementul  l  Incepand cu data de 11 iunie 2010, a se vor înlocui  Directiva privind evaluarea calităţii aerului (Directiva Cadru) , cele trei directive fiice:  Directiva privind valorile limită  pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi şi plumb din aerul ambiental ,  Directiva privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon din aerul ambiental  şi  Directiva privind ozonul din aerul ambiental , precum si Decizia Consiliului care stabileşte schimbul reciproc de informaţii şi date din reţele şi staţii individuale de măsurare a poluării aerului ambiental între Statele Membre. 7

 

De asemenea, noua Directiva are câteva noi elemente, elemente, mai ales referitoare la particule fine, PM2,5 si include şi posib posibilitat ilitatea ea de dero derogare gare de la valo valori ri limită existe existente nte si viito viitoare, are, luând în calc calcul ul şi faptul fap tul că dep depăşi ăşiril rilee datora datorate te su surse rselor lor nat natura urale le vor fi exc except eptate ate de la pre preved vederi erile le ace aceste steia. ia. Derogările pot fi garantate numai cu condiţii stricte, iar Statele Membre trebuie sa stabilească  planuri speciale pentru calitatea aerului şi să ia masurile necesare în vederea asigurării conformării. De asemenea, asemenea, în prezent prezent este în disc discuţie uţie o propunere de  Directiva de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce priveste specificaţiile 98/70/CE specificaţiile pentru benzină, motorină şi gazolină şi introducerea introducerea unui mecanism de monitorizare monitorizare şi reducere a a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate de la utilizarea carburanţilor pentru transportul rutier şi de modificare a Directivei 1999/32/CE, în ceea ce priveşte priveşte specificaţiile specificaţiile pentru carburantul utilizat de nave pe caile navigabile navigabile interioare  şi înlocuirea Directivei 93/12/CEE (calitatea carburanţilor). carbu ranţilor).

Comisia a adoptat această propunere de Directivă în luna februarie 2007. Această Directivă asigură o piaţă unică pentru carburanţi, stabilind specificaţii minime pentru comercializarea acestora pe baza normelor de mediu şi sănătate. Scopul acestei propuneri legislative este de a modifica Directiva 98/70/CE în vederea reducerii  poluării şi emisiilor de gaze cu efect de seră de la utilizarea rutieră şi nerutieră a carburanţilor şi asigurarea utilizării pe scară tot mai largă a biocombustibililor. Directiva ar trebui să contribuie la punerea îndurabilă. aplicare a strategiilor comunitare privind calitatea aerului, schimbările climatice şi dezvoltarea In data de 21 decembrie 2007, Comisia a adoptat propunerea de Regulament pentru introducerea standardului EURO VI. Propunerea stabileste reguli comune la nivel UE privind vehiculele grele in ceea ce priveste emisiile de poluanti. Scopul principal al acestei propuneri este reducerea, fata de limitele prevazute in standardele EURO V, a emisiilor de NOx ( cu 80%) si cele de pulberi in suspensie (cu 66%) provenite de la autocamioane si autobuze. Propunerea introduce si alte prevederi referitoare la: OBD (on board diagnostic); Accesul la informatiile privind repararea; Durabilitatea si inlocuirea instrumentelor de control a po poluarii; luarii; Masuratori privind emisiile de CO2 si consumul de carburant. • • •



Propunerea privind privind standardul EURO EURO VI va ab abroga roga directivele eexistente xistente din domeniu domeniu și va intra   în vigoare din anul 2013. 

 Managementull apelor   Managementu

La Consiliul European din 1988 a fost identificată necesitatea dezvoltării unei legislaţii europene corespunzătoare în domeniul managementului apelor. Acest proces a durat aproape 10 ani până când Comisia a publicat prima propunere în februarie. Procedura de codecizie urmată a fost un  proces intensiv până la publicarea Directivei modificate şi intrarea in vigoare în anul 2000. Atât transpunerea cât mai ales implementarea Directivei cadru a apelor (WFD) au ridicat o serie de  probleme chiar şi statelor membre cu o veche tradiţie în domeniul protecţiei mediului (Olanda, Germania, Marea Britanie, etc). 8

 

Directiva 2006/7/CE cu privire la gestionarea calităţii apei de îmbăiere care abrogă Directiva 76/160/CEE, impune fata de inspecţiile în zone, monitorizarea a doi indicatori bacteriologici (s-a demonstrat ştiinţific ca acesti doi indicatori pot determina prezenţa poluării cu materii fecale). La sfârsitul anului 2006 a fost publicată în Jurnalul Oficial, Directiva 2006/118/CE privind  protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. Această directivă fixează la nivel european standardele pentru apele subterane referitoare la nitraţi şi pesticide şi impune statelor  membre obligativitatea de a stabili, până la sfârşitul anului 2008, valori de prag la o serie de alte substanţe periculoase, în funcţie de caracteristicile geologice şi hidrogeologice ale fiecărei ţări şi de activităţile caracteristice din anumite zone – ex. zonele din apropierea minelor. Este evident ca asi asigur gurare areaa calită calităţii ţii ape apelor lor su subte bteran ranee rep reprez rezint intăă o con condiţ diţie ie extre extrem m de import importan antă tă pentr pentruu furnizarea apei potabile de calitate şi reducerea riscului de îmbolnăvire a populaţiei. Este important de precizat ca poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil şi, ca atare, depoluarea acestui tip de apă este extrem de anevoioasă dacă nu chiar imposibilă şi cu consecinţe grave asupra folosirii la alimentarea cu apă potabilă, şi tocmai de aceea au fost instituite la nivel european reguli stricte în vederea prevenirii şi, respectiv a limitarii pătrunderii de poluanţi în apele subterane. In luna octombrie 2007 a fost publicată în Jurnalul Oficial Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii care are ca scop stabilirea unui cadru pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, cu scopul de a reduce consecinţele negative  pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitatea economică asociate cu inundaţiile în cadrul Comunităţii. In luna luna de dece cemb mbri riee 2008 2008 a fost fost publ public icat atăă în Ju Jurn rnal alul ul Of Ofic icia iall Dire Direct ctiv ivaa 2008 2008/1 /105 05/C /CE E  a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a medi me diul ului ui în dome domeni niul ul apei apei,, de mo modi dific ficar aree și de abro abroga gare re a Dire Direct ctiv ivel elor or 82/1 82/176 76/C /CEE EE,,   83/513 83/ 513/CE /CEE, E, 84/15 84/156/C 6/CEE EE,, 84/ 84/491 491/CE /CEE, E, 86/ 86/280 280/CE /CEE E ale Con Consil siliul iului ui și de modific modificare are a  Directivei 2000/60/CE care reglementeaza protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării cu substanţe prioritare şi prioritar periculoase. Directiva stabileşte un cadru legislativ deosebit de sever referitor la nivelul la care trebuie stabilite standardele de calitate a apelor de suprafaţă şi a altor elemente ale ecosistemelor acvatice, la nivel european sau la nivelul fiecărui stat membru  pentru 33 de substanţe considerate de interes deosebit pentru ape datorită caracteristicilor lor de  persistenţă, bioacumulare şi toxicitate dovedite prin studiile initiate de Comisia Europeană. Aceste standarde de calitate trebuie atinse până în anul 2025, cu examinări periodice, atât ale calităţii apelor cât şi ale sedimentelor şi biotei. Deoarece in ultimii Deoarece ultimii ani multe state memb membre re s-au confrunta confruntatt cu fenomen fenomenee de secea si defic deficit it de apa, provocarea provocarea pe care o reprezinta ac aceste este fenomene trebuie să fie abordată aatât tât ca problema esenţială de mediu, cât şi ca o condiţie prealabilă a creşterii economice durabile în Europa. Comisia Europeana a prezentat, la 20 iulie 2007, o comunicare privind soluţionarea problemei deficitului de apă şi a secetei în Uniunea Europeană, iar această problemă a fost discutată în cadrul reuniunii informale a miniştrilor mediului de la Lisabona din 1 septembrie 2007. Comunicarea expune o prima serie de opţiuni strategice la nivel european, naţional şi regional în vederea abordării şi atenuării problemelor inerente deficitului de apă şi secetei în UE. Comisia se angajează să se ocupe în continuare de această problemă la nivel internaţional, în special în cadrul Convenţiei ONU pentru combaterea deşertificarii şi al Convenţiei-cadru a Organizaţiei  Naţiunilor Unite privind schimbarile schimbarile climatice. Această comunicare defineşte o prima serie de opţiuni strategice în vederea lansării unei ample dezbateri asupra posibilităţilor de adaptare la deficitul de apă şi la secetă, două fenomene care s9

 

ar put putea ea,, eve eventu ntual, al, agr agrava ava în con contex textul tul sch schimb imbări ărilor lor climat climatice ice.. Com Comisi isiaa est estime imeaz azăă că sun suntt necesare eforturi suplimentare pentru a introduce rapid aceste măsuri la nivel european. Comisia va revizui progresele făcute pentru realizarea obiectivelor fixate şi va redacta un raport asupra acestora adresat Consiliului şi Parlamentului European. Raportul va fi prezentat în contextul unei reuniuni a grupurilor de interes care va avea loc în 2008. Unele state membre sunt afectate de secetă şi nu de supraexploatarea resurselor de apa, iar secetă nu poate fi abordată la nivelul bazinului hidrografic, aşa cum Directiva Cadru Apa recomandă, ea trebuie tratată la scara regională specifică dimensiunilor climatice ale fenomenului. Consiliul recomandă ca până în 2012, sa fie revizuie strategia sa în acest domeniu şi să se ia măsurile necesare pentru dezvoltarea unui plan de acţiune pentru ameliorarea condiţiilor şi de adaptare la acest fenomen. 

 Managementull deseurilor   Managementu

Cadrul legis Cadrul legislativ lativ comu comunitar nitar pent pentru ru regle reglementa mentarea rea mana manageme gementulu ntuluii deşe deşeurilor urilor îl repre reprezintă zintă Di Dire rect ctiv ivaa ca cadr druu dese deseur urii (Di (Dire rect ctiv ivaa nr nr.. 2006 2006/1 /12/ 2/CE CE)) care care va fi abro abroga gată tă de Dire Direct ctiv ivaa Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2008/98 din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, începând cu 11.12.2010. În lun lunaa iun iunie ie 2005, 2005, Com Comisi isiaa a pre prezen zentat tat Consil Consiliul iului ui pro propun punere ereaa de Com Comuni unica care re pri privin vindd ”Strategia tematică pentru prevenirea generării deşeurilor şi reciclarea acestora ”. Comunicarea a fost insoţită (pachet legislativ) de propunerea de revizuire a Directivei cadru deşeuri, respectiv  propunerea de Recomanda Recomandare re privind măsurile de prev prevenire enire a generării generării deşeurilor. Poate Poa te ce ceaa mai imp import ortan antă tă reg reglem lement entare are din domen domeniul iul deş deşeu eurilo rilorr a fos fostt Dir Direct ectiva iva pri privin vindd managementul deşeurilor rezultate din industria extractivă (Directiva nr. 2006/21/CE). Directiva introduce reguli comunitare pentru prevenirea poluării apelor şi solului datorită depozitării îndelungate în iazuri de decantare sau haldele de deşeuri. Stabilitatea unor astfel de depozite temporare temp orare trebu trebuie ie garantată garantată pentru a redu reduce ce posibilele posibilele consec consecinţe inţe de acciden accidente. te. Împreuna cu Directiva SEVESO II revizuită privind controlul accidentelor industriale majore şi documentul  Best Available Techniques ), implementarea Directivei va asigura o gestionare eficientă a BAT4 ( Best deşeurilor din industria extractivă în cadrul UE (prin prevenirea accidentelor şi daunelor aduse mediului şi sănătăţii populaţiei, produse de tratarea şi eliminarea deşeurilor miniere).  Adoptarea aces aceste teii regl reglem emen entă tări ri a cond condus us managementului managem entului deşeurilor. deşeurilor. Est Estee

la

dezv dezvol olta tare rea a

acqu acquis is-u -ulu luii

comu comuni nita tar, r,

în

dom domeniu eniul  l 

pen pentru tru pri prima ma dat datăă când când deş deşeu eurile rile rez rezult ultate ate din ind indust ustria ria 5 extractivă au o reglementare specifică . 

În decembrie 2005, Comisia Europeană a propus o nouă Directivă Cadru privind deşeurile, care stabil sta bileşt eştee scopul scopul şi obiect obiective ivele le pri privin vindd imp impact actul ul de mediu mediu dator datorat at gener generări ăriii şi gesti gestionă onării rii deşeurilor, luând în calcul ciclul de viaţă al resurselor şi ierarhizarea deşeurilor. Prin noua Directiva Cadru privind deşeurile s-a realizat o revizuire generală a Directivei Cadru nr. 2006/1 2006/12/C 2/CE E şi s-a s-auu pre prelua luatt pre preved vederi erile le Dir Direct ective iveii nr. 91/ 91/689 689/CE /CEE E pri privin vindd deşeu deşeuril rilee  periculoase şi Directivei nr. 75/439/CEE privind eliminarea uleiurile uzate (care urmează să fie abrogate începând cu 11.12.2010). Prin aceasta propunere se are în vedere aplicarea celei mai  bune reglementări (Better Regulation) în domeniul deşeurilor, urmărindu-se integrarea  prevederilor Directivelor Directivelor menţionate, precum şşii o simplificare a cadru cadrului lui legal specific.

4

Pentru iazuri şi deseuri de carieră. Pentru acest tip de deşeuri existau prevederi generale în Directiva cadru a deseurilor (75/442/CE) şi în Directiva  privind depozitarea deşeurilor (1999/31/CE) (1999/31/CE) 5

10

 

Această Directivă este în deplină concordanţă cu principiul prevenirii şi minimizării deşeurilor  (încurajănd valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, precum şi re-utilizarea) şi, de asemenea, cu principiul autosuficientei aplicat în eliminarea deseurilor, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi al fiecărui Stat Membru în parte.  Noua Directivă: introd int roduce uce obi obiec ectiv tivee de mediu mediu şi clarifi clarifică că con conce cepte ptele le de valori valorific ficare are şi elimin eliminare are a deşeurilor, stabileşte standarde minime şi o procedură pentru stabilirea acestor standarde pentru un număr de operaţiuni de management al deşeurilor, solicită dezvoltarea de programe naţionale de prevenire a generării deşeurilor. •





Alte reg Alte reglem lement entări ări din acest acest dom domen eniu iu sun suntt cele cele ref referi eritoa toare re la mod modifi ifica carea rea Re Regul gulame amentu ntului lui 2006 2006/1 /101 0133 priv privin indd cont contro rolu lull tra trans nspo port rtur uril ilor or deşe deşeur uril ilor or din din şi însp înspre re UE şi a Dire Direct ctiv ivei ei 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii. In luna luna de dece cemb mbri riee 2008 2008 a fost fost publ public icat ataa în Ju Jurn rnal alul ul Of Ofic icia iall Dire Direct ctiv ivaa 2008 2008/1 /103 03/C /CE E a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori în ceea ce  priveşte introducerea pe piaţă a bateriilor şi a acumulatorilor a fost publicat în Jurnalul Oficial şi modifică Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii. Regulamentul (CE) nr. 669/2008 a fost publicat în Jurnalul Oficial in iulie 2008 şi completează Regulamentul (CE) nr. 2006/1013 privind controlul transporturilor deşeurilor din şi înspre UE. Pentru perioada următoare se are în vedere modificarea Directivei 2002/96/CE privind  privind  deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi discutarea propunerii de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice. Totodată Preşedinţia UE va dezbate aspectele privind managementul deşeurilor biodegradabile, în corelare cu Carta Verde publicată de Comisia Europeană. Această revizuire va examina posibilităţile de creştere a eficientei directivei în atingerea ţintelor  de medi mediuu şi de a elimi elimina na or oric icee cost costur urii care care nu sunt sunt nece necesa sare re pent pentru ru medi mediul ul de afac afacer eri, i, consu consumat matori ori,, org organi aniza zaţii ţii neguv neguvern ernam ament entale ale şi autor autorită ităţi ţi pub public lice, e, cos costur turii car caree pro provin vin din implementarea acestei directive. Revizuirea va avea în vedere ţintele, domeniul de aplicare şi  prevederile privind responsabilitatea responsabilitatea prod producătorului ucătorului.. 

 Substanţe chimice chimice

Revizuirea politicii europene din domeniul substanţelor chimice prin introducerea unui nou cadru de reglementare constituie un subiect deosebit de sensibil datorită implicaţiilor pe care acesta ace sta le poate avea atât asup asupra ra competit competitivităţ ivităţii ii indus industriei triei şi inov inovaţiei aţiei,, cât şi asup asupra ra sănă sănătăţii tăţii şi mediu me diului lui un nou sis sistem tem de reg reglem lement entare are al pro produs duselo elorr chi chimic micee – RE REACH ACH (Regul (Regulame amentu ntull 1907/2006) are potenţialul de a crea îmbunătăţiri reale pentru mediu şi sănătatea umană. Pentru multe din produsele chimice de pe piaţa UE nu există informaţiile necesare care să permită o analiză adecvată a riscurilor pe care acestea le comporta. Regulamentul are influenţă asupra competitivităţii unuia din sectoarele industriale cheie din UE (industria chimică), oferind în acelasi timp şi posibilitatea de a influenţa competitivitatea multora din utilizatorii secundari de  produse chimice chimice (”downstream  users”). Propunere Propun ereaa leg legisl islati ativă vă pri privin vindd sistem sistemul ul REACH REACH a fos fostt con contes testat tatăă de căt către re rep reprez rezent entanţ anţii ii indust ind ustrie rieii ch chimi imice ce europ europen enee care care au carac caracter teriza izatt sis sistem temul ul ca inutil inutiliza izabil bil (unworkable ) şi 11

 

 birocratic, opinând ca introducerea sa va conduce la pierderea competitivităţii, a unui numar  impresionant de locuri de muncă şi la creşterea costurilor. Mai multe studii de impact realizate de diferite firme de consultantă au condus la concluzia că implementarea sistemului REACH va fi insoţită de costuri imense, greu de suportat de către industria chimică europeană. În domeniul biocidelor, la nivel comunitar se are in vedere revizuirea legislaţiei privind punerea  pe piaţă a produselor biocide. Acestă propunere urmează Raportului din 2007 referitor la implementarea Directivei Biocide (98/8/CE). Obiectivul este un cadru legal revizuit pentru reglem reg lement entare areaa pla plasăr sării ii pe pia piaţă ţă a pro produs duselo elorr bio biocid cide. e. Rev Revizu izuire ireaa are ca scop scop rezolv rezolvare areaa îngrij îng rijoră orărilo rilorr legate legate de com comple plexit xitate ate Dir Direct ective iveii şi de costu costuri, ri, pre precum cum şi de dis dispon ponibi ibilit litate ateaa anumitor produse biocide. Revizuirea va aduce o simplificare semnificativă a cadrului legislativ actual şi de asemenea, va duce la simplificarea procedurilor. Referitor la protecţia stratului de ozon se are in vedere revizuirea  Regulamentului 2037/2000 referit ref eritor or la substanţ substanţelor elor care epuizează epuizează statul statul de ozon. E necesar ca unele prevederi ale Regulamentuluii să fie modificate sau abrogate, deoarece consumul şi producţia de substanţe care Regulamentulu depreciaza stratul de ozon au fost reduse sau a încetat. Alte prevederi vor fi simplificate, cum ar  clarificarea definiţiilor şi procedurilor. De asemenea, vor înceta unele excepţii acordate unor  utilizatori de substanţe care epuizează stratul de ozon.  Regulamentul (CE) nr. 689/2008 6 89/2008 al Parlamentului Parla mentului European şi al Consiliului privind exportu exportull şi importul de produse chimice periculoase are ca principale obiective:

a) aplic plicaare reaa Co Connven venției de la Rot Rotter terdam dam pri privin vindd pro proce cedur duraa de consi consim mțămâ ământ nt pre preala alabil bil în cunoștință de cauză, aplicabilă anumitor produ și chimici și pesticide ce prezintă risc care fac obiectul comer țului internațional,  b) promovarea responsabilității comune și a eforturilor comune de cooperare în domeniul transportului internațional de produse chimice ce prezintă risc în vederea protejării sănătă ții umane și a mediului de daunele potențiale c) cont contribu ribuția la utilizarea utilizarea co corect rectăă din punc punctt de vede vedere re eco ecologic logic a pr produs oduselor elor ch chimic imicee ce prez prezintă intă  risc. Comisia Europeana a adoptat, in luna iulie 2006, un pachet legislativ referitor la pesticide care include şi Directiva privind stabilirea unui cadru pentru actiunile comunitare desfasurate in vederea atingerii utilizarii durabile a pesticidelor. Aceasta Directiva alaturi de Strategia privind utiliz uti lizare areaa durabi durabila la a pesti pesticid cidelo elorr privin privindd sta stabil bilire ireaa unu unuii cad cadru ru pentr pentruu actiu actiunil nilee comun comunita itare re desfasurate in vederea atingerii utilizarii durabile a pesticidelor şi Propunerea de Regulament  privind introducerea pe piata a produselor de protectie a plantelor masuri legislative raspunde unui unui obie obiect ctiv iv di dinn cadr cadrul ul celu celuii de-a de-all sase sasele leaa Pr Prog ogra ram m Co Comu muni nita tarr de Ac Acti tiun unee si anum anume: e: “Reducerea “Reduce rea impactul impactului ui pestici pesticidelo delorr asupra asupra mediulu mediuluii si sanatati sanatatiii umane umane si atingere atingerea a unei dezvolta dezv oltari ri durabil durabilee a pestici pesticidelo delor, r, precum precum si reducere reducerea a generala generala semnifi semnificati cativa va a utiliza utilizarii rii  pesticidelor in corelare core lare cu protectia necesara nec esara a plantelor.”

Obiectivele specifice ale Directivei sunt: - min minimi imizar zarea ea peric periculo ulozit zitati atiii si riscu riscurilo rilorr uti utiliz lizari ariii pesti pesticid cidelo elorr asu asupra pra san sanata atatii tii uman umanee si a mediului; - imb imbuna unatat tatire ireaa cont controa roalel lelor or utiliza utilizarii rii si dist distrib ribuir uirii ii pest pestici icidel delor; or; - red reduce ucerea rea nivelul nivelului ui de subs substan tante te activ activee dau dauna natoa toare, re, subs substit tituir uirea ea substa substante ntelor lor peric periculo uloase ase cu alternative mai sigure (inclusiv alternative non-chimice); --

incu incurajar rajarea carii agric agricultur i cu continut inut scazut in pes pesticid ticide; sta stabil bilire ireaaeaunui unppracti uiracticarii sis siste tem m unei tra trans nspa pare rent ntulturi pent pentru ru cont ra rapo porta rtare rescaz si ut mo monit nitori oriza zare re e;a pro progr gres esel elor, or, in vede vederea rea atingerii obiectivelor strategiei, inclusiv dezvoltarea unor indicatori durabili. 12

 

De asemenea, in propunerea de Directiva sunt incluse şi principalele masuri prevazute de Strategia Tematica, si anume: - elab elaborare orareaa Planurilo Planurilorr Natio Nationale nale/Regi /Regional onalee de A Actiun ctiunee – sta stabilire bilireaa unor tinte cant cantitativ itative; e; - cre creare areaa unui si siste stem m de ins instru truire ire si de ccons onstie tienti ntiza zare re a pub public liculu ului; i; - inspe inspectia ctia perio periodica dica si obligat obligatorie orie a echi echipame pamentelo ntelorr de aaplica plicare re a ppestic esticidelo idelor; r; - int interz erzice icerea rea sis sistem temelo elorr de pulver pulveriza izare re (spra (spray-u y-uri); ri); - cres creste tere reaa pr prot otej ejar arii ii m med ediu iulu luii ac acva vati tic; c; - def defini inirea rea zzone onelor lor ddee uti utiliz lizare are re redus dusaa sau zero zero a ppest estici icidel delor; or; - pro promov movare areaa unei agri agricu cultu lturi ri cu conti continut nut sca scazu zutt in pesti pesticid cidee si cre creare areaa unui Mana Managem gement ent Integrat al Daunatorilor (IPM). Pachetul legislativ referitor la pesticide adoptat de Comisia Europeana in luna iulie 2006 contine si o propunere de Regulament privind plasarea pe piata a produsilor de protectie a plantelor  comunitar care sa inlocuiasca actuala reglementare in domeniu, Directiva 91/414/CEE privind introducerea pe piaţa a produselor de protecţie a plantelor. Scopul regulamentului este de a asigura un nivel inalt de protecţie a consumatorilor şi a mediu me diului lui,, in paral paralel el cu imb imbuna unataţ taţire ireaa pre preved vederi erilor lor leg legisl islati ative, ve, cre creşte şterea rea com compe petiti titivit vitaţi aţiii şi clarificarea şi simplificarea procedurilor. In plus, alegerea regulamentului ca instrument legal va asigura ca prevederile vor fi implementate concomitent şi in acelaşi mod in toate statele membre, reducand astfel sarcinile administrative şi asigurand claritatea pentru agenţii economici implicaţi. In esenţa, toate cele 3 documente urmaresc limitarea substanţiala a utilizarii pesticidelor, pe motive de sanatate publica şi protecţie a mediului. Mai mult, se poate aprecia ca tendinţa va continua in UE si pe termen lung, avand in vedere accentul pus la nivel politic european pe  protecţia mediului şi, respectiv, sanatate umana. De altfel, aceasta abordare priveşte ansamblul substanţelor chimice, aşa cum reiese şi din Regulamentu Regulamentull REACH. Totdata abordarea comunitara vizeaza asigurarea unui grad mai ridicat de protectie pentru  persoanele care care intra in contact direc directt sau indirect cu pe pesticide sticide precum si pen pentru tru mediu. 

Organisme modificate genetic

Organismele modificate genetic (OMG) se afla în centrul dezbaterii politice, economice şi sociale în Europa. Deşi cetăţenii europeni s-au declarat, în majoritate împotriva OMG, iar statele membre nu au ajuns la un consens în această privinţă, Comisia Europeană a decis să ridice moratoriul impus în anul 1999 şi să autorizeze vanzarea de porumb modificat genetic. Regulamentul nr. (CE) 1830/2003  privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate  genetic şi trasabilitatea alimentelor şi ş i hranei pentru animale, produse din organisme modificate modific ate  genetic şi care amendează Directiva 2001/18/CE  prevede etichetarea produselor care conţin

organisme modifcate genetic. Pentru produsele preambalate constituite din sau conţinând OMG trebui tre buiee să fie înscri înscrisă să pe etich etichetă etă me menţi nţiune uneaa "Ac "Acest est pro produs dus conţi conţine ne organ organism ismee mod modifi ificat catee ge gene neti tic" c" sa sauu me menţ nţiu iune neaa "A "Ace cest st pr prod odus us conţ conţin inee «num «numel elee orga organi nism smul ului ui/o /org rgan anis isme melo lor» r» modificat/modificate genetic" (această prevedere este cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 173/2006, hotărâre emisă pentru implementarea la nivel naţional a Regulamentul nr. (CE) 1830/2003). În cadrul Consiliului de Mediu din 4-5 decembrie 2008 au fost adoptate Concluziile Consiliului referitoare la organisme modificate genetic. Aceste Concluzii prevăd printre altele: 13

 

-



Posib Posibilitat ilitatea ea lu luării ării uunor nor m măsuri ăsuri de re restric stricționare, ionare, in inclus clusiv iv de inte interzice rzicere re a OMG-u OMG-urile rile pentru pentru a   as asig igur uraa prot protec ecția bi biod odiv iver ersi sită tății în ecoeco-si sist stem emee frag fragil ile, e, cum cum ar fi situ situril rilee Na Natu tura ra 2000 2000  desemnate conform conform Directivelor 76 76/409/CEE /409/CEE și 92/43/CEE pe baza evalu evaluării ării riscului asupra  mediului medi ului baza bazatt pe inform informaații științifice ifice.. Po Posi sibi bili lita tate teaa st stab abil ilir irii ii de zone zone libe libere re de OM OMGG-ur urii pe baza baza acor acordu dulu luii volu volunt ntar ar,, conf confor orm m legisl leg islaației națion ionale ale relev relevant ante. e.   Controlul poluării industriale

In data de 21 decembrie 2007, Comisia a adoptat propunerea de Directiva privind poluarea industriala. Scopul directivei este de a intari cadrul legislativ existent in acest domeniu si reduc red ucere ereaa emisi emisiilo ilorr pro proven ventit titee din ind indust ustrie rie.. In acelas acelasii tim timp, p, ace aceast astaa pro propun punere ere sim simpli plific ficaa 6 legislatia existenta prin combinarea a sapte directive . In prezent, aproximativ 52.000 de instalatii fac obiectul reglementarii stabilite prin Directiva 96/6/1/CE (Dir. IPPC – prevenirea si controlul integrat al poluarii). In acest sens, se doreste cresterea utilizarii “celor mai bune tehnici” (BAT) si obligarea operatorilor economici de a utiliza tehnicile cost-efective in scopul atingerii unui nivel inalt al protectiei mediului. Datorita deficientelor deficientelor legislatiei existente, nu s-a s-a inregistrat o aplicare aplicare uniforma a BAT-urilor la nivelul UE, conform cerintelor directivei IPPC. De asemenea, nu se inregistreaza o uniformitate a conformarii cu cerintele legislatiei si controlul aplicarii acesteia, iar cadrul legal complex conduce la costuri impovaratoare pentru industrie.  Noua directiva prevede: prevede: intarirea aplicarii cerintelor BAT la nivelul UE; stabilirea stab ilirea de valo valorile rile limita mai stric stricte te pentr pentruu emisi emisiile ile din anum anumite ite sect sectoare oare (instala (instalatiile tiile mari de ardere); introd int roduce ucerea rea de preved prevederi eri pri privin vindd ins inspec pectia tia,, rev revizu izuire ireaa condi conditii tiilor lor aut autori orizat zatiilo iilorr si raportarea conformarii; extinderea domeniului de reglementare al directivei si la alte activitati (ex.instalatiile de arde ardere re cu capa capaci cita tate teaa cupr cuprin insa sa intr intree 20 si 50MW 50MW)) si clar clarif ific icar area ea dome domeni niul ului ui de reglementare privind anumite sectoare (de ex. tratarea deseurilor). • •





 Noua directiva va conduce la reducerea costurilor administrative pentru autoritati si operatori, estimate de COM intre 105-255 milioane Euro pe an. Pentru îmbunatăţirea accesului publicului la informaţia de mediu, s-a adoptat Regulamentul  privind stabilirea unui registru European coerent, integrat şi cuprinzător în vederea furnizării de da date te pe pent ntru ru de deci cide denţ nţii şi fa faci cilit lităr ării ii part partic icip ipăr ării ii publ public icul ului ui în luar luarea ea deci decizi ziei ei de me medi diuu (Regulam (Reg ulamentul entul referit referitor or la stab stabilirea ilirea Regi Registrel strelor or europene de poluan poluanţi ţi emisi și transfera transferaţi ţi şi   amendarea Directivei 91/689/CEE si 96/61/CE) – Regulamentul nr. (CE) 166/2006. La niv nivel el comuni comunitar tar se int inten entio tionea neaza za revizu revizuire ireaa Direc Directiv tivei ei 200 2001/8 1/81/C 1/CE E pri privin vindd pla plafoa foane nele le naţionale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici. Scopul acestei revizuiri îl constituie stabilirea plafoanelor de emisii (ktone/an) care să fie respectate de către Statele Membre până în 2020 pentru emisiile de SO 2, NOx, COV, NH3 şi  pentru particule (PM2,5), în vederea salvarii a circa 1,71 milioane de ani de viaţă, care se pierd din cauza expunerii la praf, reducerii mortalitatii care are drept cauză expunerea la ozon şi 6

Cuprinde sapte directive: Dir. IPPC, Dir.1999/13/CE privind emisiile provenite din solventi, Dir.2000/76/CE  privind incinerarea deseurilor, Dir.2001/80 privind instalatiile mari de ardere (LCP), si Directivele 78/176/CEE, 82/883/CEE si 92/112/CE privind industria dioxidului de titan.

14

 

reduceri reduc eriii am ameni eninţa nţarii rii la adr adresa esa mediu mediului lui,, amenin ameninţar ţaree rez rezult ultată ată ca urm urmare are a eut eutrof rofiză izării rii şi acidifierii. Emisiile de SO2 trebuie să scadă cu aproximativ 82%, emisiile de NOx cu aproximativ 60%, emisiile de COV cu aproximativ 51%, emisiile de amoniac cu aproximativ 27% şi emisiile de PM2,5 cu aproximativ 59%, faţă de emisiile din 2000. 

Conservarea biodiversitatii 

Problema unui suport financiar adecvat implementării reţelei Natura 2000 a fost, încă de acum 3 ani, subiectul unei rezoluţii a Consiliului şi Parlamentului European. Pentru pregătirea unui răspuns fundamentat la această cerinţă, la sfârşitul anului 2002, Comisia Europeană (asistată de un grup de experţi din statele membre şi diverse grupuri de interes) a întocmit raportul referitor  la finanţarea reţelei Natura 2000. Pe parcursul a circa doi ani s-a derulat un proces intens de consultare atât a autorităţilor responsabile cu implementarea reţelei Natura 2000, cât şi a  publicului interesat.  Stabilirea reţelei Natura 2000 (considerată cea mai mare şi coerentă reţea a zonelor protejate din lume lume şi un instrument eficient al UE, pentru protejarea protejarea faunei şi florei) va concretiza obiectivul de stopare a declinului biodiversităţii până în anul 2010. Obiectul dezbaterilor care au avut loc atât în Consiliu, cât şi în cadrul Parlamentului European sunt legate de opţiunile de co-finanţare a reţelei Natura 2000 (la nivelul Comisiei au fost propuse două opţiuni opţiuni de co-finan co-finantare: tare: utiliza utilizarea rea fondurilo fondurilorr comu comunita nitare re exis existente tente și creşt creşterea erea fondulu fonduluii   LIFE Natura). Abordarea este şi defondurile a urma opţiunea 1) (SF). prin integrarea finanţării fondurile pentru dezvoltarea Comisiei rurală (RDR) structurale Această abordare areînanumite limitări şi obstacole şi anume:  fin finanţ anţare areaa ma manag nageme ementu ntului lui habita habitatel telor or şi sp speci eciilo ilorr peric periclit litate ate n-a n-arr put putea ea fi acope acoperit rităă în totalitate din fondurile structurale şi cele pentru dezvoltare rurală;   biodiversitatea nu reprezintă obiectivul principal al fondurilor de dezvoltare regională şi rurală;  instituţiile care au responsabilitate în gestionarea fondurilor de dezvoltare regională şi rurală nu au experienţa în ceea ce privesţe coordonarea proiectelor privind conservarea naturii (este important ca autorităţile responsabile pentru conservarea naturii să continue sa joace un rol important în finanţarea reţelei Natura 2000);   pierderea fondului LIFE Natura ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor privind  biodiversitatea, stabilite pentru 2010. Definitivarea desemnării siturilor Natura 2000 la nivelul întregii Uniuni Europene (inclusiv  pentru România şi Bugaria) este programată pentru începutul anului 2010, iar până în anul 2012 se doreşte finalizarea siturilor marine Natura 2000. Pachetul privind biodiversitatea are în vedere două aspecte: a) ra rapo port rtul ul pe term termen en medi mediuu asu supr praa im impl plem emen entă tări riii Plan Planul ului ui de Ac Acţi ţiun unee refe referi rito torr la  biodiversitate;  b) comunicarea asupra liniilor directoare pentru abordarea aspectelor referitoare la speciile străine invazive. Comunicarea are ca scop prezentarea diferitelor linii directoare disponibile pentru a reduce ameninţare amen inţareaa la adre adresa sa patrimoni patrimoniului ului natu natural ral euro european pean,, amen ameninţar inţaree prove provenită nită din sosi sosirea rea pe teritoriul Uniunii Europene a speciilor non-native. Acţiuni viitoare împotriva speciilor invazive urmează urme ază a fi propuse în perioada perioada 2009-2010. 2009-2010. Obiect Obiectivul ivul este acela de a împie împiedica dica şi controla  pătrunderea speciilor speciilor străine invazive invazive,, prin aceasta protejându-se protejându-se biodivers biodiversitatea itatea europeană europeană.. 15

 



 Schimbari climatice

Pentru a-şi atinge obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, statele membre trebuie să implementeze toate măsurile propuse, inclusiv prin implementarea mecanismelor  flexibile flexi bile ale Proto Protocolul colului ui Kyoto (sch (schemel emelee de comerţ cu emis emisii). ii). La 1 ianu ianuarie arie 2005 a intra intratt în vigoare Directiva 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pentru a facilita participarea la acest sistem, fiecare stat membru are obligaţia să prezinte planurile naţionale de alocare. Conform planurilor naţionale de alocare, fiecare stat membru UE trebuia sa hotărasca nivelul de emisii permis pentru intreprinderile 7  cuprinse cupr inse în "Schema de comercializa comercializare" re" pentru perioada perioada 2005-2007. 2005-2007. De la 1 ianu ianuarie arie 2008 a început a doua perioada de alocare, pentru care Comisia a avizat deja pentru majoritatea Statelor  membre, Planurile Naţionale de Alocare pentru perioada 2008-2012. UE a av avut ut o int intens ensăă activ activita itate te dip diplom lomati atică că la niv nivel el int intern ernaţi aţiona onall (”g (”gree reenn dip diplom lomac acy”) y”) în combaterea schimbărilor climatice, jucând un rol decisiv în realizarea celor două tratate majore din acest acest domeni domeniu, u, Conv Convenţi enţiaa Cadru a Naţiu Naţiunilor nilor Un Unite ite privi privind nd Schi Schimbări mbările le Clima Climatice tice şi Protocolul Kyoto. În martie 2000, Comisia a lansat Programul European privind Schimbările Climatice, care a condus la adoptarea unei serii de noi reglementări şi măsuri, printre care schemele de comerţ cu emisii, care au devenit operative de la 1 ianuarie 2005.8  Pentru pregăt Pentru pregătire ireaa celei celei de-a de-a dou douaa per perioa ioade de de ang angaja ajamen mente te (pe (perioa rioada da pos post–K t–Kyot yoto), o), Com Comisi isiaa Europeană a adoptat, comunicarea referitoare la viitoarele politici din domeniul schimbărilor    Documentul Comisiei subliniază că tranziţia la o societate ”interesată” de schimbările climatice. cli climat matice ice ofe oferă ră opo oportun rtunită ităţi ţi eco econom nomice ice pen pentru tru UE, venind venind în spr sprijin ijinul ul atinge atingerii rii obi obiec ective tivelor  lor  Strategiei Lisabona. Comunicarea prezintă, de asemenea, propuneri în legatură cu dezvoltarea eficienţei energetice şi siguranţa furnizării de energie, inclusiv propuneri de creştere a cheltuielilor  UE pentru cercetare-dezvoltare în promovarea noilor tehnologii care să conducă la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pentru completarea legislaţiei în domeniu s-au adoptat Regulamentul privind anumite gaze cu efect de seră (gaze fluorurate – F-gases) – Regulamentul (CE) nr. 842/2006 şi Directiva privind emisiile de la sistemele de aer condiţionat de la vehiculele cu motor care amendează Directiva nr. 70/156/CEE – Directiva 2006/40/CE. Regulamentul, bazată pe art. 95 (piaţa internă) şi art. 174 (mediu) ale Tratatului se referă la utilizarea, valorificarea şi distrugerea gazelor fluorurate (prevăzute în Anexa A a Protocolului Kyot Ky oto. o.)) De as asem emen enea ea,, ma maii re regl glem emen ente teaz ază: ă: etic etiche heta tare reaa şi el elim imin inar area ea prod produs usel elor or şi echipamentelor, care conţin aceste tipuri de gaze; raportarea informaţiilor referitoare la aceste gaze; instruirea si certificarea personalului, care lucrează în industriile utilizatoare. Consiliul European din martie 2007 a reafirmat că angajamentele de reducere a emisiilor sunt  piatra de temelie a pieţei mondiale a carbonului. Ţările în curs de dezvoltare trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în mod colectiv cu 30% până în 2020, în comparaţie cu 1990. Trebuie să aibă în vedere că trebuie să-şi reducă emisiile, în mod colectiv cu 60% până la 80%  până în 2050, în comparaţie cu 11990. 990. De asemenea, în cadrul Consiului European s-a subliniat faptul că Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul să transforme Europa într-o economie eficientă din punct de vedere economic şi cu 7 Întreprinderile care vor depăşi cota alocata de emisii vor avea două posibilităţi: ori să-şi reducă emisiile, ori să-şi cumpere o cota mai mare de pe piaţa emisiilor. 8 Protocolul Kyoto reprezintă numai primul pas în domeniul schimbărilor climatice. Noi acţiuni vor trebui luate după 2012, an ce marcheaza sfârşitul ”primei perioade de angajament” din cadrul Protocolului.

16

 

emisii scăzute de gaze cu efect de seră. S-a decis că până la încheierea unui acord global post2012 şi fără a-şi prejudicia poziţia în negocierile internaţionale, Uniunea Europeană să îşi ia un angajament ferm şi independent de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20%  până în 2020, în comparaţie cu 11990. 990. Cartea Albă privind adaptarea la schimbările climatice , care va fi

lansată de Comisia Europeană  prezintă o declaraţie asupra politicilor şi măsurilor care asigură adaptarea la schimbările climatice în diferite sectoare ale vieţii europene (de ex: în industrie, agricultură, energie, pescuit, sil silvic vicult ultură ură,, tur turism ism,, pol politi itică că soc social ială). ă). Ob Obiec iectiv tivul ul acest acestei ei Car Carte te est estee acela acela de a evi evita ta efe efecte cte se semni mnific ficati ative ve asupra asupra să sănăt nătăţi ăţiii uma umane, ne, biodiv biodivers ersită ităţii ţii şi habit habitate atelor lor şi asupr asupraa cal calită ităţii ţii vie vieţii ţii cetăţenilor Uniunii Europene. In 20 decembrie 2006, Comisia Europeana a adoptat propunerea de Directiva pentru modificarea Directivei 2003/87/CE 2003/87/CE pentru includerea activitaţilor aeronautice in schema UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. Actuala schema comunitara funcţioneaza prin alocarea unui numar de certificate operatorilor, fiecare certificat dandu-le acestora dreptul sa emita o tona de dioxid de carbon pe an. Numarul total de certificate alocate stabileşte o limita a emisiilor generale ale participanţilor la schema. De la 30 aprilie al fiecarui an operatorii trebuie sa depuna certificate astfel incat sa-şi acopere emisiile. Operatorii pot comercializa certificatele astfel incat reducerile de emisii pot fi facute acolo unde sunt cel mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Obiectivul acestei directive este reducerea impactului schimbarilor climatice atribuite aviaţiei  prin includerea emisiilor emisiilor provenite din activ activitaţile itaţile aeronautice in schema schema de come comercializare rcializare a certificatelor de emisii şi reprezinta una dintre posibilile modalitati de abordare a domeniului schimbarilor climatice. Conform studiului de impact al Comisiei, prin implementarea propunerii de Directiva, pana in 2020 emisiile de gaze cu efect de sera generate de aviaţie se pot reduce cu mai mult de 45%, reprezentand aproximativ 183 milioane tone CO2 anual. Elementele cheie ale Directivei sunt urmatoarele: - operatorii de aeronave vor vor fi entitaţile responsabile pentru conformarea cu obligaţiile obligaţiile impuse de schema; - schema va acoperi toate zborurile, care vor intra sub schema incepand cu anul 2012. Pentru inceput, Directiva va acoperi activitatea operatorilor de aeronave, indiferent de naţionalitate; - zborurile care sosesc dintr-o ţara terţa nu vor putea fi incluse acolo unde acea ţara terţa are masuri echivalente in vigoare, precum un sistem de comerţ cu emisii; - sun suntt ex exclu cluse se din schema schema:: zbo zborur rurile ile aeron aeronav avelo elorr de stat; stat; zboru zboruril rilee efe efectu ctuate ate in scopu scopull verificarii sau testarii echipamentelor de navigaţie, zborurile circulare, zborurile de cautare şi salvare zborurile aeronavelor a caror masa maxima certificata la decolare este mai mica de 5.700 kg, zborurile in regim VFR (visual flight rules - reguli de zbor la vedere) şi zborurile de instruire; - spre deosebire de schema existenta, metoda de alocare a certificatelor va fi armonizata la nivelul UE, iar numarul de certificate ce vor fi alocate sectorului aviaţie va fi determinat la nivel comunitar in funcţie de media aritmetica a emisiilor generate de sectorul in perioada 2004-2006; - certi certificat ficatele ele vor pute puteaa fi licit licitate ate intr-un anume procent (care urmeaza sa fie stabilit) şi cele -

ramase vor putea fi distribuite, cupasagerilor, titlu gratuit,incarcatura pe baza unei formule de calcul (benchmark) determinate in funcţie de numarul transportata şi distanţa de zbor; detaliile privind licitarea vor fi stabilite printr-un Regulament; 17

 

-

-

-

operatorii de aeronave au aceleaşi obligaţii ca şi ceilalţi participanţi la schema; astfel trebuie sa-şi monitorizeze şi sa raporteze emisiile de dioxid de carbon, sa depuna rapoarte de monito mon itoriz rizare are verific verificate ate de ver verifi ificat catori ori acred acredita itaţi, ţi, sa ret return urneze eze in reg regist istru ru num numaru arull de certificate corespunzator cantitaţii de dioxid de carbon emise in anul calendaristic anterior şi, eventual, sa plateasca penalitaţi in cazul nerespectarii legislaţiei in vigoare; operatorii de aeronave vor avea posibilitatea sa tranzacţioneze certificate cu operatorii de instalaţii staţionare prin echivalarea certificatelor din aviaţie cu certificatele din celelalte sectoare EU ETS; transportul aerian intern este inclus in schema şi este supus aceloraşi reguli ca şi transportul internaţional; operatorii din sectorul aviaţie nu vor avea nevoie de autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de sera; operatorii de aeronave vor avea posibilitatea de a folosi unitaţile de reducere a emisiilor  (ERU) rezultate in urma dezvoltarii unui proiect de tip Joint Implementation (JI) şi reducerile de emisii certificate (CER) rezultate in urma dezvoltarii unui proiect de tip Mecanism de Dezvoltare Curata (CDM).

O alta iniţiativa legislativa în ceea ce priveste reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera de refera la reducerea emisiilor de CO2 provenite de la autovehicule . In data de 7 ianuarie 2007, Comisia a adoptat o Comunicare privind rezultatele revizuirii Strate Str ategie gieii Com Comuni unitar taree pentr pentruu red reduce ucerea rea emi emisii siilor lor de CO2 pro prove venit nitee de la autov autovehi ehicul cule. e. Comunicarea recunoşte ca, luandlaînreducerea considerare angajamentele UEefect sub Protocolul Kyoto, toate sectoarele trebuie sa contribuie emisiilor de gaze cu de sera. Autovehiculul uzat are un impact semnificativ în ceea ce priveşte schimbarile climatice, circa 12% din emisiile totale de CO2 la nivelul UE provenind din consumul de carburantul de catre autovehiculele de  pasageri. Comisia a prezentat propunerea legislativa referitoare la reducerea emisiilor de CO 2 de la autovehicule în data de 19 decembrie 2007. Propunerea va implementa orientarile politice formulate de statele membre în primavara acestui an, în sensul atingerii, pana în 2012, a unui nivel de emisii de 130 g CO 2/km, din imbunatatiri a performantei motorului, sau de 120 g/km cumulat cu alte cerinte tehnice t ehnice (combustibil, pneuri etc.). Parametru Parame trull can cantit titati ativv din pro propun punere ereaa COM es este te inclin inclinare areaa (pa (panta nta)) rap raport ortulu uluii din dintre tre med media ia emisiilor de CO2 şi masa medie a autovehiculelor produse. Pentru producatorii „generalişti” (care acopera toate capacitaţile cilindrice) panta ideala ar trebui sa fie „0º” (media emisiilor generate de ansamblul producţiei sa fie limita propusa de COM, de 130 g/km, indiferent de masa medie a autovehiculelor). Pentru producatorii de autoturisme mari, panta ideala ar fi cat mai aproape de 90º (masinile cele mai mari ar putea emite extrem de mult). In abordarea COM panta este de aproximativ 60º (foarte aproape de obiectivul unor producatori cum sunt Mercedes sau BMW). Producatori cum sunt Renault considera, din ratiuni de viabilitate economica a productiei, ca  panta nu poate poate depaşi 45º, iar Pe Peugeot ugeot – Citroën 30º. 30º. 

 Strategia de dezvoltare dezvoltare durab durabilă ilă

În anul 2007, statele membre au elaborat rapoarte de progrese privind Strategiile Naţionale  pentru Dezvoltare Durabilă, urmând ca până la sfârşitul anului 2008 fiecare statele membre să-şi revizuiasca propria Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, ţinând cont de Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă revizuită în anul 2006.

18

 

Provocările, aşa cum sunt prevăzute şi în Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă Revizuită Revi zuită sunt sunt:: Schi Schimbăr mbările ile climatic climaticee şi energia energia curată, curată, Transpo Transportul rtul durabil durabil,, Producţi Producţia a şi consumul durabile consumul durabile,, Conserv Conservarea area şi managem management entul ul resursel resurselor or naturale naturale,, Sănătate Sănătatea a publică, publică,  Incluziunea socială, socială , demografia şi migraţia, Sărăcia Săr ăcia globală şi provocările pro vocările dezvoltării.

Din ana analiz lizaa Rapoa Rapoarte rtelor lor de progre progrese se ale SM au deveni devenitt pri priori oritar tare: e: Sch Schimb imbări ările le clima climatic tice, e, Resursele Naturale şi Incluziunea socială şi sărăcia, restul provocărilor iniţiale, fiind, de fapt instrumente şi mijloace pentru atingerea acestor trei teme. În prezent, schimbările climatice sunt cea mai mare provocare pentru dezvoltarea durabilă, înregistrându-se tendinţe pozitive în domeniul energiei. UE va promova în continuare acţiuni  privind eficienţa energetică şi energia regenerabilă. Deşi se înregistrează un progres în a face transportul mai eficient energetic, există probleme în rezolvarea decuplarii creşterii/dezvoltării transportului de creşterea economică, precum şi în găsirea de noi modalităţi pentru încurajarea unei mobilitati mai mici a mărfurilor şi a populaţiei, transportul înregistrând, per ansamblu, o tendinţă non-durabilă. De asemenea, există dificultăţi în conformarea cu obligaţiile Protocolului de la Kyoto, Uniunea Europeană, intenţionând să-şi dubleze eforturile pentru a atinge ţintele Kyoto în cadrul Conferintei Parţilor care se desfăşoara la Bali, Indonezia în luna decembrie 2007. În ceea ce priveste resursele naturale, atenţia a fost captată de nereuşitele în implementarea Strategiei Europene pentru Biodiversitate. Resursele naturale prezintă deja un risc mai mare în Europa din cauza creşterii impactului schimbărilor climatice şi a urbanizării, fiind necesar în  prezent să i se acorde o mai ma mare re prioritate. 

 Mediul si sanatatea sanatatea

Comisia a prezentat in data de 11 iunie 2007 Comunicarea privind Revizuirea Planului de actiune European privind Mediul si Sanatatea pentru perioada 2004-2010. Uniunea Europeana este implicata in protectia mediului, precum si in promovarea sanatatii  pentru toti cetatenii sai. Tinand cont de interactia dintre mediu si sanatate, este esentiala intatirea cercetarii pentru a acoperi cunostintele lipsa in vederea unei mai bune intelegeri a relatiei dintre mediu si sanatate, permiterea planificarii stiintifice si elaborarea planificarii de luare a deciziei. Se accentueaza astfel nevoia de dezvoltare adecvata care sa anticipeze, sa previna si sa raspunda amenintarilor potentiale, minimizand astfel impactul asupra sanatatii, asociat cu factorii de mediu. Totodata este subliniata necesitatea de intarire a implicarii tuturor factorilor relevanti, imbuna imb unatat tatire ireaa con consti stient entiza izarii rii mediul mediului ui si san sanata atatii tii si pro promov movare areaa partic participa iparii rii pub public liculu ului.i. O importanta deosebita este reprezentata de continuarea dezvoltarii sistemelor de mediu si sanatate,  precum si a retelei retelei Europene mediu ssii sanatatea. Concluziile Consiliului adoptate in decembrie 2007 au incearcat sa ajute la stabilirea prioritatilor  si resurselor care sa fie destinate celui de-al doilea ciclu al Stategiei Uniunii Europene privind Mediul si Sanatatea si sa pregateasca calea pentru participarea Uniunii Europene la cea de-a 5-a conferinta Ministeriala privind mediul si sanatatea care se va desfasura in anul 2009, in Italia. Preşedinţia portugheza a dorit sa dea un impuls major acestui dosar şi sa consolideze procesul de integrare a preocuparilor de Mediu si Sanatate in cadrul altor politici comunitare relevante. 

 Protectia mediului prin dreptul penal 

In data de 9 februarie 2007, Comisia a inaintat o propunere de directiva privind protecţia mediului prin dreptul penal, in vederea garantarii unui nivel ridicat de protecţie a mediului si in 19

 

scopul asigurarii uniformizarii protecţiei mediului la nivel comunitar şi inlocuirii Deciziei Cadru  privind protecţia mediului mediului in dreptul penal, abrogata abrogata de Curtea ddee Justiţie la 13 septembrie septembrie 2005. Directiva 2008/99/CE 2008/99/CE a Parlamentului European European și a Consiliului  din 19 noiembrie 2008 privind  protecția mediului prin intermediul dreptului penal  a fost publicată în Jurnalul Oficial   L 328, Anul 51, 6 Decembrie 2008. Un nivel uniform de protecţie in domeniul legislaţiei penale de mediu in Europa este necesar şi oportun. Directiva stabileşte un set minim de infracţiuni grave impotriva mediului care ar trebui considerate de natura natura penala pe intreg teritoriul Comunitaţii atunci cand sunt sunt comise cu intenție sau cel puţin printr-o culpăgravă, cum ar fi: - Deve Deversare rsarea, a, emiter emiterea ea sau introducere introducereaa unei cantități de mate materii rii sau de radiații ionizan ionizante te în   aer, sol sau apă, care provoacă sau este probabil să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoan persoanee sau daune semnifi semnificativ cativee calității aerulu aerului,i, calității solului sa sauu calității apei, ori  animalelor sau plantelor; - cole colectare ctarea, a, transportu transportul,l, valo valorifica rificarea rea sau elimina eliminarea rea de de șeuri, inclus inclusiv iv cont controlul rolul acestor   operațiuni și întreținere inereaa ulter ulterioară ioară a spațiilor de elimi eliminare nare și inclu inclusiv siv acțiunile între întreprins prinsee de  comerc com ercian ianți sau inte interme rmedia diari ri (ge (gesti stiona onarea rea de șeur eurilo ilor), r), care care pro provoc vocăă sau este pro probab babil il să   provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane sau daune semnificative calității   aerului, calității solului sau calităţii apei ori animalelor sau plantelor; - expl exploa oata tare reaa unei unei uzin uzinee în care care se desf desfăășoară oară o acti activi vita tate te peric pericul uloa oasă să sau sau în care care sunt sunt  țe sau prep depoz dep ozita itate tesau saueste utilizat utiliprobabil zatee sub substa stannprovoace prepara arate te sau peric periculo uloase ase și gravă care, care, aînunei ext exteri erioru orull uzi uzinei nei,  provoacă să decesul vătămarea persoane, sau,   daune dau ne semn semnific ificati ative ve calit calităății aer aerulu ului,i, calit calităății sol solulu uluii sau cal calită ității ape apei,i, ori anim animale alelor lor sau    plantelor; - ucide uciderea, rea, distrugerea distrugerea,, pose posesia sia sau ob ținere inereaa de specim specimene ene din spec speciile iile de faună sau floră   sălbatică sălba tică proteja protejate, te, cu exc excep epția cazu cazurilor rilor în care fapta afectează afectează o cant cantitate itate neglij neglijabilă abilă de  astfel de specimene specimene și are un impact neglijabil neglijabil asupra stării de conservare conservare a sspeciilor. peciilor. Participarea şi instigarea la astfel de activitaţi activitaţi sunt de asemenea, sancționate ca infracţiuni. Domeniul de aplicare a raspunderii juridice a persoanelor juridice este definit in detaliu.

Infracţiunile trebui pedepsite prin sancţiuni penale eficiente, proporţionale şi descurajatoare Comunitatea şi statele membre membre au adoptat numeroase ac acte te normative care vizeaza protec protecţia ţia mediului. Cu toate acestea, diverse studii arata ca sancţiunile aplicate in prezent in statele membre nu sunt intotdeauna suficiente pentru o aplicare eficienta a politicii comunitare privind  protecţia mediului. Sancţiunile Sancţiunile penale nu sunt in vigoare in toate statele membre ppentru entru toate infracţiunile grave din domeniul protecţiei mediului, deşi numai amenzile penale vor avea un efect descurajator suficient din mai multe motive: - In primul rand, impunerea de sancţiuni penale demonstreaza o dezaprobare sociala de natura diferita, din punct de vedere calitativ, in comparaţie cu sancţiunile administrative sau cu mecanismele de compensare din cadrul dreptului civil. - In al doilea rand, este posibil ca sancţiunile administrative sau alte sancţiuni financiare sa nu fie descurajatoare in cazurile in care autorii infracţiunilor dispun de venituri reduse sau, din contra, de venituri foarte ridicate. In astfel de cazuri s-ar putea impune pedepse cu inchisoarea. - In plus, mijloacele de cercetare şi de urmarire penale (şi cele de asistenţa juridica reciproca intre statele membre) sunt mai puternice decat instrumentele administrative sau de drept civil şi pot imbunataţi eficienţa procedurilor respective.

20

 

In cele din urma, faptul ca ancheta a fost desfaşu desfaşurata rata de alte autorita autoritaţi ţi deca decatt auto autoritaţ ritaţile ile ad admin minist istrat rative ive car caree au acorda acordatt licenţ licenţele ele de exploa exploatar taree sau sau autor autoriza izaţii ţiile le de polua poluare re reprezinta o garanţie suplimentara a imparţialitaţii.

-

In afara faptului ca tipul sancţiunilor aplicate difera de la un stat membru la altul, exista, de asemenea, diferenţe semnificative in ceea ce priveşte nivelul sancţiunilor care se aplica unor  infrac inf racţiu ţiuni ni simila similare re sa sauu identi identice ce.. Inf Infrac racţiu ţiunil nilee imp impotr otriva iva med mediul iului ui sun suntt ade adesea sea de natur naturaa transfrontaliera sau au efecte transfrontaliere. Pot astfel profita, in prezent, de diferenţele care exista intre legislaţiile statelor membre, pentru a obţine beneficii. In consecinţa, problema problema trebuie abordata prin acţiuni la nivel comunitar. 

 Pachetul productie productie si consum durabil compus din :     

Planul de actiune pentru productia si consumul durabil si politica industriala durabila   (SCP-SIP)  propunerea de modificare a Regu Regulamentului lamentului privind eco-etichetarea eco-etichetarea    propunerea de modificare a Regulamentului privind sistemele de audit al  al   managementuluii de mediu (EMAS) managementulu Directiva privind eco-design-ul  eco-design-ul  Comunicarea privind achizitiile publice verzi (GPP)  (GPP) 

Aspectel Aspec telee pri privin vindd pro produc ducţia ţia şi consu consumul mul durab durabil il sun suntt leg legate ate de protec protecţia ţia med mediul iului ui şi de schimbările climatice. Preşedinţia UE şi-a anunţat intenţia de a susţine iniţiativele de creştere a gradului conştientizare printre cetăţenii statelor membre ale UE. Aceste iniţiative se referă în special ladeetichetarea organizaţiilor aplicând o abordare ecologică (revizuirea Regulamentului existent privind participarea voluntară a organizaţiilor la schema de management de mediu şi audit – EMAS) şi la susţinerea promovării sistemului de eco-etichetare a produselor. Se doreşte obţinerea acordului cu Parlamentul European la prima citire. Obiectivul principal al regulamentului este consolidarea sistemului comunitar de management şi audit audit de mediu mediu prin prin cre creşte şterea rea efi eficie cienţe nţeii sa sale le şi a int intere eresul sului ui pre preze zenta ntatt de aceas aceasta ta pen pentru tru organizaţii, în scopul extinderii numărului de organizaţii care aplică acest sistem, a recunoaşterii EMAS ca sistem de management de mediu etalon şi producerii unui impact dincolo de sfera organizaţiilor înregistrate în cadrul EMAS. 

 Pachetul schimbari schimbari climatice si ener energie gie din surse rregenerabile egenerabile

Pachetul legislativ a fost dat publicităţii în data de 23 ianuarie 2008 si este rezultatul deciziei Consiliului European din martie 2007 privind necesitatea stabilirii unor obiective precise în demon de monstr strare areaa ang angaja ajame mentu ntului lui ferm ferm al Uni Uniuni uniii Europe Europene ne în lup lupta ta împ împotr otriva iva schim schimbăr bărilo ilor  r  climatice. Consiliul European a stabilit două obiective cheie: Reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 faţă de anul 1990 şi cu 30% dacă se ajunge la un acord internaţional; O pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE de 20% până în anul 2020, incluzând în aceasta şi ţinta de 10% biocarburanţi în totalul consumului de carburanţi utilizaţi în transporturi. •



Pachetul legislativ elaborat de Comisia Europeana pregăteşte tranziţia către o economie cu emisii de dioxid de carbon scăzute. Aceasta se poate realiza printr-un mix de politici sectoriale care să asigure nu numai reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi securitatea energetică prin creşterea ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie şi nu în ultimul rând, a 21

 

creşterii creşte rii efi eficie cienţe nţeii energ energeti etice ce în toa toate te se secto ctoare arele le (planu (planull de acţiu acţiune ne în dom domeni eniul ul efi eficie cienţe nţeii energetice care prevede o îmbunătăţire a acesteia cu 20% până în anul 2020). Ţintele stabilite la nivelul UE au fost distribuite la nivelul fiecarui Stat Membru pe baza  principiilor esenţiale care care guvernează UE, criteriul principal fiind PIB/ca PIB/capp de locuitor. Propunerile care fac parte din pachetul legislativ sunt:  propunerea de Decizie privind efortul Statelor Membre de a reduce emisiile de gaze cu efect efe ct de seră, seră, as astfe tfell incât incât să se respec respecte te ang angaja ajamen mentel telee Com Comuni unităţ tăţii ii de red reduce ucere re a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020  propunerea de Directiva Directiva de modificarea Dire Directivei ctivei 2003/87/CE în ved vederea erea îmbunătăţirii şi extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;  propunerea de Directiva privind promo promovarea varea utilizării surselor rege regenerabile nerabile de ene energie; rgie;  propunerea de Directiva privind cap captarea tarea şi stocarea dioxidului dioxidului de carbon şi Linii directoare privind ajutorul de stat în domeniul mediului •









a) Decizia privind efortul efortul Statelor Membre de a reduce emisiile emisiile de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea angajamentelor până în 2020 (effort-sharing)

Decizia prevede ţinte pentru emisiile de gaze cu efect de seră aferente acelor sectoare de activitate care nu intră sub incidenţa prevederilor schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră instituită prin Directiva 2003/87/CE (ETS), directivă care face obiectul modificării şi extinderii domeniului de aplicabilitate. Criteriul avut în vedere la distribuţia eforturilor de reducere între Statele Membre este PIB/cap de locuitor. Având în vedere diferenţele de dezvoltare economică şi luând în considerare necesitatea creşterii economice în noile State Membre, reducerea de 10% pentru sectoarele non ETS se reflectă prin ţinte diferite, situate între – 20% şi + 20%. România este prevăzută cu un procent de +19% faţă de anul 2005 pentru sectoarele non ETS (transport (tran sporturi, uri, agricult agricultură, ură, deşeuri, servic servicii, ii, locuin locuințe în princ principal ipal încălzir încălzire, e, insta instalaţii laţii mici care nu   fac obiectul shemei de comercializare). Statele Membre au posibilitatea să păstreze reducerile înregistrate într-un an pentru a fi utilizate în următori ani din perioada perioada de alocare alocare 2013-2020, și să se ”imprum ”imprumute” ute” din anul urmă următor tor pentru   a-și îndeplin îndeplinii obl obliga igațiile ppentru entru anul în ccurs. urs. De asemenea, Statele Membre au posibilitatea de a transfera altor State Membre, atât ex-ante cât şi ex-post, drepturile de emisii neutilizate din surse non-ETS, creându-se astfel o flexibilitate suplimentară Statelor Membre în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor. b) Directivă de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a îmbunătăţi şi extinde schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră(EU ETS)

Directiva prevede, în principal: extinderea domeniului de aplicare prin includerea de noi sectoare şi tipuri de gaze cu efect de seră (ex. industria chimică şi petrochimică, industria aluminiului, prelucrarea metalelor neferoase, neferoase, instalaţii pentru captarea şi stocarea stocarea carbonului si a gazelor cu efect de sera, altele decât CO 2 aferente acestor tipuri de industrii, respectiv: N2O şi PCF-urile); excluderea instalaţiilor mici – care emit mai puţin de 25 000 t CO 2/an și  putere termică •



mai mare de bre 20 MW şiesc maicămică de 35 MW. Se ivalen acceptă excludere doar dacă Statel Sta tele e Mem Membre dov doved edesc exi există stă măs măsuri uri ech echiva lente te această (în vig vigoar oare) e) de reduce red ucere re a 22

 



emisiilor de gaze cu efect de sera şi mai eficiente din punct de vedere al costurilor  comparativ cu participarea la schemă. meto me tode de de aloc alocar are: e:  benchmarking  benchmarking-ul -ul şi licitaţia reprezintă metode de alocare complementare complementa re importante pentru perioada a treia şi perioadele subsecvente o  pentru sectorul energetic, respectiv producerea de electricitate – in Statele Membre Mem bre care care ind indep eplin lines escc unul unul din dintre tre cele cele tre treii cri criter terii ii sta stabil bilite ite de Direct Directiva iva (rețeaua eaua națion ională ală de ene energi rgiee ele electr ctrică ică nu a fos fost,t, în 2007, con conect ectată ată,, dir direct ect sau  indire ind irect, ct, la sis sistem temul ul int interc ercone onecta ctatt exp exploa loatat tat de Uni Uniun unee pentr pentruu coord coordona onarea rea

o

o



tra transm nsmite iterii rii det energ energie ietată elect electric ă (UC (UCTE) TE) da căirect rectțeaua ealauarena ională ene energi electr ele ctrică ică a fos fost con conec ectat ă înrică 200 2007 7 dir direc ectt sau sau sau dacă ind indire țeaua eațion ua ală exploa expde loatat tatăărgie dee   Uniunee pent Uniun pentru ru coordonar coordonarea ea trans transmiter miterii ii de ener energie gie elec electrică trică (UCTE (UCTE)) print printr-o r-o singură linie cu o capacitate mai mică de 400 MW sau dacă în 2006, peste 30% din energie a fost fost produsă pe baza unui sin singur gur combustibil fosil și dacă în 200 2006, 6,    produsul intern brut pe cap de locuitor la prețurile pieței nu a depășit 50% din    produsul intern brut pe cap de locuitor al UE) procentul de certificate licitate  pentru 2013 va fi de minim 30% și va fi extins treptat până la 100% cel târziu în   2020. 202 0. RO este este eligib eligibilă ilă confor conform m celui celui dede-al al tre treile ileaa cri criter teriu iu Exc Excepţ epţie ie fac facee  producerea de energie în sistem de cogenerare, în condiţii de eficienţă. Producţia de energie termică, obţinută în sistem de cogenerare, pentru deservirea sistemelor  de încălzire centralizată este eligibilă pentru alocare gratuită.  pentru instalaţiile din celelalte sectoare – altele decât cel energetic – tranziţia graduală către licitarea 100% a certificatelor, însă până în 2020 se ajunge la zero certificate alocate gratuit (ex: 2013 – 20% licitaţie şi 80% - gratuit pe baza  benchmarking-ului, procentele modificându-se gradual până se ajunge la zero certificate alocate gratuit); alocar alo caree gra gratui tuită tă 100 100% % pen pentru tru sectoa sectoare re ene energo rgo-in -inten tensiv sivee ce cad sub inc incide idenţa nţa schemei şi sunt supuse concurenţei internaţionale (carbon leakage) pe baza unor  cr crit iter erii ii cant cantit itat ativ ivee şi cali calita tati tive ve clar claree defi defini nite te in cadr cadrul ul Dire Direct ctiv ivei ei (U (Unn sector/subsectorr este considerat ca fiind expus unui risc semnificativ de relocare a sector/subsecto emisiilor de CO2 în cazul cazul în care: suma co costurilor sturilor suplimenta suplimentare re directe și indirecte  rezultate rezul tate din ap aplicar licarea ea directivei directivei duc ducee la o creștere a cos costuril turilor or de produ produccție mai  mare de 5% din valoarea sa adăugată brută și  valo valoarea area ttotală otală a exp exporturi orturilor lor și a  import imp orturi urilor lor împă împărrțită la valoarea valoarea tota totală lă a cif cifrei rei de afac afaceri eri și a impor importur turilo ilor  r   depășește 10%. Pri Prinn derogare, derogare, un sec sector/ tor/ sub subsect sector or este deo deopotriv potrivăă consid considerat erat ca  fiind expus unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de CO 2 în cazul în care:

suma costu costurilor suplimentare direct directe indirecte indir ecte rezul rezultate tate aplicare carea directivei tivei duce duce la rilor o cr cresuplime eștere tere antare cost costur uril ilor or edeși prod pr oduc uc ma mare redin de apli 30% 30% din dian direc valo valoar area ea  ție mai adăugată brută sau, valoare valoareaa total totalăă a expor exportur turilo ilorr și a imp import orturi urilor lor împ împăr ărțită la  valoarea valoa rea totală totală a ci cifrei frei ddee afa afaceri ceri și a import importurilo urilorr sale depășește 330%. 0%. P Până ână la 31  decembrie 2009, COM va stabili lista sectoarelor supuse riscului.) distribuirea drepturilor de licitare a certificatelor  o regulă generală: 88 % x plafonul UE pentru licitaţie x ponderea emisiilor ETS verificate verifi cate 2005 2005 a fiecărui Stat Mem Membru bru în total emisii emisii EU ETS (200 (20077 – ptr RO/ BG ) o 10% - se distribuie între anumite State Membre pentru care PIB/loc este mai mic decât media UE 27, iar rata de creştere a PIB-ului este mai mare de 120% (Belgia, Bulgar Bul garia, ia, Ceh Cehia, ia, Es Eston tonia, ia, Gre Grecia cia,, Spa Spania nia,, Ita Italia lia,, Cip Cipru, ru, Let Letoni onia, a, Lit Lituan uania, ia, Luxemburg, Ungaria, Ungaria, Malta, P Polonia, olonia, Portuga Portugalia, lia, România România,, Slovenia, Slov Slovacia acia și   Suedia). Sued ia). RO i se va acord acordaa un procent de redistribu redistribuire ire a venituri veniturilor lor de 53% din cantitatea redistribuită. o 2% - doar Statelor Membre ccare are au realizat reduceri reduceri de emisii de ce cell puţin 20% in 2005 (Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, România. Polonia, 23

 











Cehia, Estonia Cehia, Estonia). ). RO i se va acorda acorda un procent de redis redistribu tribuire ire a venituri veniturilor lor de 29% din cantitatea redistribuită. Licitaţia va fi deschisa si transparenta si va permite oricărui operator sa cumpere in orice SM. Propunerea de Regulament ce urmează sa fie elaborata va include aspectele legate de momentul in care vor fi organ organizate izate licitaţiile licitaţiile in SM (timing) si coordona coordonarea rea acestor acestoraa  pentru a evita orice orice abuz. cel puţin 50% din veniturile obţinute din licitarea certificatelor, trebuie utilizate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea la efectele schimbărilor climatice, cerc cercetare etare sociale, şi inov inovare are domeniu, captare re și stocarea geolo geologică gică a carb carbonul ui, reducer reducerea ea   efectelor etc.înÎndome acestniu, senscapta va exista monitorizare continuă dinonului, partea Comisiei Europene pentru a se asigura faptul că fondurile sunt utilizate corespunzător  va exista o singură rezervă pentru instalaţiile nou intrate, gestionată la nivel comunitar –  regulile de alocare a certificatelor din această rezervă vor fi similare cu cele pentru instalaţiile existente, respectiv alocarea se face gratuit prin aplicarea benchmarking-ului; dacă din rezerva pentru instalatiile nou intrate ramân certificate neutilizate, ele vor fi scoas scoasee ulteri ulterior or la licita licitaţie ţie spre spre sfârşi sfârşitul tul per perioa ioad.e d.eii de alo alocar care. e. Se per permit mitee acc accesu esull la rezerva pentru instalaţii nou intrate şi a extinderilor de capacitate nu doar a instalatiilor  noi (green field) întări înt ărirea rea fun funcţi cţionă onării rii sc schem hemei ei se rea realiz lizeaz eazăă pe baza baza noi noilor lor pre preve veder derii ref referi eritoa toare re la creşterea frecvenţei de raportare (bianuală) pentru instalaţiile care emit cantităţi mari de gaze cu efect de seră (mai mult de 500 000 t CO 2/an), reguli armonizate privind: verificarea şi acreditarea, actualizarea penalităţilor cu rata inflaţiei din zona EURO şi închiderea instalaţiilor  În cazul cazul unui nou acord inte interna rnaționa ional,l, trecere trecereaa la un obiectiv mai amb ambiițios se va face prin   procedura de co-decizie și cu posibila includere a unor măsuri tranzitorii și suspensive suspensive..   Propunerea legislativă se face în baza unui raport elaborat de Comisia Europeană în cel mult 3 luni de la semn semnarea area acordulu acorduluii internațional.

c) Directivă privind captarea şi stocarea CO 2

Scopul propunerii de Directiva este de a permite stocarea permanentă a dioxidului de carbon  pentru a preveni preveni şi reduce efecte efectele le negative asupra mediului şi sănătă sănătăţii ţii umane. Principalele prevederi ale propunerii de Directivă: stocarea este permisa doar pe teritoriul UE, în zonele economice şi platformele sale continentale nu e permisă stocarea în mediu acvatic stabileşte criterii de evaluare şi desemnare a formaţiilor geologice, precum şi volumul total de CO2 care poate fi stocat exploatarea formaţiunii geologice se face pe baza unei autorizaţii care se revizuieşte o dată la 2 ani documentele şi toate materialele depuse în vederea emiterii unei autorizaţii, cât şi autorizaţia, sunt transmise Comisiei spre analiză Operatorul va monitoriza întreaga activitate în vederea detectării eventualelor migrări,  pierderi de CO2, efectelor negative asupra mediului •











7. Concluzii si actiuni viitoare

In dezvoltarea politicii comunitare de mediu se vor lua în considerare următoarele aspecte: 

integrarea dimensiunii de mediu în deciziile şi politicile sectoriale; 24

 

  

 promovarea dialogului dialogului cu societatea civilă în procesul deciz decizional; ional; o bună reglementare (“better regulation”) bazat pe evaluarea de impact a fiecărei propuneri de reglementări; Încurajarea modului de producţie şi consum durabil prin: o  promovarea programelor programelor naţionale de “achiziţii “achiziţii publice verz verzi”; i”; o integrarea costurilor de mediu în preţurile produselor şi serviciilor; o revizuirea ghidurilor de acordare a ajutoarelor de stat în domeniul mediului (pentru a  putea fi promovate măsuri măsuri pozitive de stimulare); stimulare); o



reforma subvenţiilor cu consecinţe negative asupra mediului care sunt incompatibile cu dezvoltarea durabilă; Implementarea obiectivului UE de stopare a declinului biodiversităţii până în anul 2010, (prin includerea cerinţelor legate de acest obiectiv în alte politici sectoriale).

Acţiunile viitoare necesar a fi realizate sunt urmatoarele:  











Conturarea strategiilor şi politicilor naţionale de mediu cu obiective clare şi măsuri coerente de realizare, în funcţie de politicile şi strategiile comunitare, dar şi de priorităţile naţionale;  Necesitatea evaluarii atente a tuturor proiectelor de acte normative comunitare în vederea identi ide ntific ficarii arii eventu eventuale alelor lor dificu dificulta ltati ti pri privin vindd tra transp nspune unerea rea şi imp implem lement entare areaa ace acesto stora ra  şi stabilirea clara a responsabilitatilor institutiilor implicate (pentru a se evita suprapunerea re resp spon onsa sabi bili lita tati tilo lor, r, care care ar cond conduc ucee la o ingr ingreu euna nare re a proc proces esul ului ui de tran transp spun uner eree si implementare); analiza atenta in a propunerilor care ar putea avea legatura cu transporturilor  perioadele de tranzitie solicitate de Romania procesul de negociere (depozitare; controlul de deseuri din si inspre UE, incinerare, controlul integrat al poluării); Este necesara o analiza costt – ben cos benefi eficiu ciu pen pentru tru fieca fiecare re nou nouaa pro propun punere ere (id (iden entifi tificar carea ea dificu dificulta ltatilo tilorr si gasir gasirea ea masurilor de eliminare a acestora, stabilirea sectoarelor care pot fi afectate de aceasta legisl leg islati atie, e, es estim timare areaa costu costurilo rilorr si benef benefici iciilo ilorr apl aplica icarii rii une uneii ast astfel fel de reg reglem lemen entari tari); );  participarea expertilor nominalizati ca persoane de contact pe fiecare domeniu, la reuniunile grupurilor de lucru de la nivelul Consiliului UE, cat si la comitologie (CE); promovarea dialogului direct intre expertii romani si expertii comunitari; Urmarirea Urmar irea evoluţiilo evoluţiilorr şi eval evaluare uareaa impac impactului tului Regu Regulame lamentulu ntuluii REACH asupra asupra indu industrie strieii românesti (în principal asupra industriei chimice, inclusiv asupra utilizatorilor secundari de „downstream ream users”); coop  produse chimice „downst cooperare erareaa si dezv dezvolta oltarea rea schi schimbul mbului ui de inform informaţii aţii între instituţiile implicate şi părtile interesate (stakeholders) ; Continuarea procesului de întărire a capacitaţii institutionale, in scopul unei implementări eficiente a legislaţiei din domeniul protecţiei mediului, precum şi a celor care vor fi adoptate la nivel comunitar, în viitorul apropiat (in domeniul managementului deşeurilor, calităţii apelor, calităţii aerului, substanţelor chimice, etc); Activitatea de cercetare trebuie să aibă un rol din ce în ce mai important în asigurarea dezvoltării durabile prin creşterea eficienţei utilizării resurselor, prin dezvoltarea unor noi tehnologii curate cu o productivitate ridicată şi consumuri materiale şi energetice reduse, prin identificare unor noi resurse; În pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe din diverse domenii (agricultură, transporturi, energie, etc) care pot avea efecte semnificative asupra mediului este obligatoriu să se asigure integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului; O etapa etapa decisi decisivă vă în atinge atingerea rea obi obiec ectiv tivulu uluii de dezvol dezvoltar taree dur durabi abilă lă est estee rep reprez rezent entată ată de managementul eficient al resurselor naturale. În concepţia de elaborare a strategiilor şi  politicilor economice ale guvernelor s-a produs o modificare esenţială potrivit căreia s-a co cons nsid ider erat at ca acti activi vita tate teaa de pr prot otec ecţi ţiee a medi mediul ului ui repr reprez ezin intă tă o comp compon onen entă tă nece necesa sară ră transformării sistemului economic şi a dezvoltării durabile a societăţii. Astfel, politicile şi strategiile sectoriale care se vor dezvolta în Romania trebuie să ţină cont de următorul fapt, şi 25

 



anume ca, dimensiunile economică, socială si de mediu ar trebui sa aibă o importanţă egală, ele să se sus susţin ţinaa rec recipr iproc oc,, pro promov movând ându-s u-see astfe astfel,l, ide ideea ea echil echilibr ibrulu uluii înt între re dez dezvol voltar tarea ea economică, echitatea socială, utilizarea eficientă şi protecţia mediului. În ceea ce priveşte indica ind icatori toriii ca care re să monito monitoriz rizeze eze dezvol dezvoltar tarea ea dur durabi abilă, lă, ace acesti stiaa tre trebui buiee să dea o ima imagin ginee reprezentativă celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: societate, economie şi mediu; Ca stat membru, România se aliază eforturilor depuse de UE pe plan internaţional (pentru combaterea schimbărilor climatice) şi va trebui sa adopte la nivel national politici şi strategii de valorificare economică şi socială a nivelului redus de emisii din prezent şi de încadrare în limitele angajamentelor viitoare pentru perioda post-Kyoto (post-2012); Este importantă analiza posibilităţii îndeplinirii unor obiective pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care vor fi la baza elaborarii viitoarelor strategii şi planuri de acţiune pentru schimbări climatice pe termen lung pentru România. Astfel de strategii nu pot fi realizate r ealizate fără o analiză analiză a polit politicilor icilor/stra /strategiil tegiilor or exist existente ente şi în alte sectoa sectoare re ale economi economiei ei din România România,, îndeosebi în sectoarele industriei, energiei şi transporturilor. În promovarea unei astfel de strategii trebuie avut in vedere nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de seră din România şi scenariile posibile privind nivelurile viitoare ale emisiilor.

26

Sponsor Documents

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on INBA.INFO

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close