Tehnici NURSING

 

MĂSURAREA ŞI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE  Tensiunea arterială este forţa cu care sângele circulând apasă asupra pereţilor arteriali.   Mai corect este termenul de presiune arterială deoarece valorile tensionale înregistrate reflectă presiunea sângelui în artere şi nu tensiunea peretelui arterial.  În practică se foloseşte termenul de tensiune t ensiune arterială.  SCOP: descoperirea modificărilor morfo-funcţionale ale inimii şi vaselor.  MATERIALE NECESARE: - 

tavă cu instrumente medicale; 

-  tensiometru cu mercur Riva Rocci sau sfigmomanometru; -  stetoscop bicuricular; - 

 pix cu pastă roşie; roşie; 

- 

foaie de temperatură; 

- 

tampon de vată cu alcool;  

ETAPE DE EXECUŢIE  1. 

Pregătirea materialelor, 

2. 

Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului,  

3.  Executarea tehnicii, 4.   Notarea cifrică în carnetul carnetul propriu, 5.   Notarea grafică,  6. 

Reorganizareaa locului de muncă,  Reorganizare

7.  Interpretarea rezultatelor.

1. Pregătirea materialelor  

Adunarea şi transportul materialelor necesare la locul examenului.  Controlul stării de funcţionare a instrumentelor şi aparatelor.  2. Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului –  timpii de execuţie 

Se informează informează bolnavul asu asupra pra scopu scopului lui investigaţiei.  Se aplică măsurile necesare pentru o măsură corectă: 

 

  - 

15 minute repaus înainte de măsurare; 

- 

efectuarea măsurării se face după cel puţin 3 ore de la servirea mesei;

- 

se aşează bolnavul în clinostatism sau în poziţie şezând, în ortostatism, cu ambele  braţe dezvelite. dezvelite. 

3. Ex ecutar ea te tehn hn i cii  –  timpii de execuţie

Spălare pe mâini cu apă şi săpun.  Se aşează aşează manome manometrul trul pe noptiere într -o poziţie fără viz ibilitate pentru bolnav. Se aplică manşeta pe braţul bolnavului aşezat orizontal la înălţimea cordului, manşeta se aplică la două laturi de deget de plica cotului, având grijă să nu fie nici prea strânsă, nici  prea largă.  Cu mâna stângă se fixează membrana  stetoscopului pe artera humerală, la câţiva cm sub marginea inferioară a manşetei şi olivele oli vele în urechi.  Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică cu para de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile.  Manşeta nu va fi ţinută umflată prea   mult timp, deoarece provoacă hipertensiunea venoasă, care ridică tensiunea diastolică.  Privind manometrul, manometrul, se decomprimă

progresiv aerul din man manşetă şetă cu aajutorul jutorul

ventilului pompei de aer, până când se aude zgomotul pulsului şi se observă gradaţia din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde pulsatile.

Se memorează valoarea tensională –  tensiunea maximă –  indicată de manometru. Se continuă decomprimarea ascultând zgomotele pulsului şi urmărind gradaţiile manometrului până până la dispariţia ultimei unde pulsatile. Se memorează a doua valoare tensională se măsoară TA şi la celălalt braţ.   Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului.  4. Notarea Notarea cifrică în carnetul propriu 

În carnetul propriu se notează cifric valorile tensionale măsurate, numele şi pre numele  bolnavului şi data. data.  5. Notarea grafică 

Se notează grafic în foaia de temperatură a bolnavului cu culoarea roşie, haşurat. 

 

Se socoteşte pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură o unitate colorată de Hg, deasupra liniei groase se notează  tensiunea arterială maximă, iar tensiunea arterială minimă dedesubt. 6. Reorganizarea locului de muncă  

Se aşează aşează tensiometrul şi stetosc stetoscopul opul pe tava medica medicală. lă.  Se aşează bolnavul în poziţie comodă.  Spălarea pe mâini cu apă şi săpun.  Se dezinfectează stetoscopul cu vată cu alcool.  Se aşează aparatul în dulapul pentru instrumente şi materiale medicale.  7. I nterpr etarea r ezul tate tatelor lor

Valorile normale şi patologice ale tensiunii arteriale în funcţie de vârstă.   Observaţii  Efectuaţi cu grijă pregătirea fizică şi psihică a bolnavului.  aparat.

Pentru măsurarea tensiunii arteriale, la acelaşi bolnav folosiţi întotdeauna acelaşi  Nu aplicaţi manşeta manşeta prea strâns pentru că se în întrerupe trerupe circulaţia.   Nu discutaţi rezultatele rezultatele obţinute cu bbolnavul. olnavul.  Aparatele vor fi anual ve rificate de specialişti. 

Uneori TA se măsoară măsoară şi la membrele pelviene. L Laa membrele pelviene, TA eeste ste mai mare decât la cele toracice cu 20  –   40

mm Hg pentru cea sistolică şi cu 10 –   20 mm Hg

 pentru cea diastolică. diastolică.

Măsurarea pulsului  Scopul: evaluarea funcției cardiovasculare  Elemente de apreciat:

-

ritmicitatea

- 

frecvența 

-  celeritatea -  amplitudinea

 

Locuri de măsurare: -oricare accesibilă palpării   palpării și care poate poate fi comprimată pe un  plan osos: artera artera radială, femurală, humerală, carotidă, temporală, supe superficială, rficială, pedioasă;  Materiale necesare: - ceas cu secundar

-creion roșu sau pix cu mină roșie 

Intervențiile asistentei: - pregătirea psihică psihică a pacientului  -asigurarea repausului repausului fizic și psihic 10 -15 minute - spălarea pe mâini cu apă și

săpun 

- reperarea arterei - fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor - numărarea pulsațiilor timp de 1 minut  -consemnarea valorii obținute printr -un punct pe foaia de

temperatură, tinând cont că

fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsații   -unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obținerea curbei   -consemna consemnarea rea în alte documente medicale avalorii obținuteși a caracteristicilor  pulsului

Tehnica puncției venoase  Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într -o venă prin intermediul unui ac de  puncție.  Scopul : explorator

-recoltarea sângelui pentru examene de laborator-biochimice, hematologice, serologice și bacteriologice  -terapeutic -administrarea unor medicamente sub forma injecției și

perfuziei intravenoase 

-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale  -executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui -sângerare în edemul pulmonar acut,

hipertensiune arterială 

Locul puncției: - venele de la plica cotului (bazilică și cefalică) unde se formează un M

venos prin anastomozarea lor

 

- 

venele antebrațului  venele de pe fața dorsală a mâinii 

 

-  venele subclaviculare -  venele femurale -  venele maleolare interne - 

venele jugulare și epicraniene –  mai alesla sugar și copilulmic 

Pregătirea puncției  materiale:- de protecție, pernă pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama , aleză  -  instrumentar și materiale sterile, ace de 25-30mm