Cele mai profitabile infracţiuni din lume. Top 10 14 feb 2011 Comerţul ilicit cu carne vie, droguri, organe şi alte activităţi infracţionale produc venituri anuale de 650 de miliarde de dolari. 24/ !all "t. a reali#at un top al celor mai profitabile infracţiuni, după datele publicate de $lobal %inancial &ntegrit'. Care (unt ţările de provenienţă) *e(tinţia) C+ţi ban produc anual şi mai ale( ce pagube) 1. Traficul de droguri
enituri anuale din v+n#ări- 00 de miliarde de dolari ări ă ri de pr pro ovenienţ ienţăă- ei ic, c, irmani nia, a, Col Colombia ia,, 3eru, ru, olivia şi fg fga ani ni(t (ta an ări ă ri de de de((tina tinaţţie- " " , Cana anada, 7ur 7uropa opa de e(t, (t, 8u(ia, (ia, Cina ina 9n 200:, fgani(tan a produ( aproape .000 de tone de opiu, mai mult dec+t dublu de producţia de dinainte ră#boi. 3otrivit ;ficiului pentru droguri crime faţă al ;rgani#aţiei <aţiunilor nitede=<;*C>, mari?uana şi amfetamina (unt,şi de obicei, produ(e şi v+ndute fără a trece graniţele internaţionale. (tfel, comerţul cu cocaină şi opium aduc venituri de 00 de miliarde de dolari anual. proape toată cocaina e(te produ(ă @n Columbia, 3eru şi olivia. 2. Traficul de carne vie Venituri anuale- 1 miliarde de dolari Ţări de provenienţă- ţările din alcani şi din fo(ta niune "ovietică,
ra#ilia, Columbia, eic, <igeria, aroc, irmania şi ietnam Ţări de destinaţie- ", Canada, 7, Aaponia, u(tralia, rabia
"audită, Burcia, Cina, &ndia, 3ai(tan, 3olonia şi 8epublica Ceă proimativ 2,5 milioane de oameni cad victime traficului de carne vie @n fiecare an. <u e(te vorba de pro(tituţie con(imţită con(imţită ci de recrutare, tran(port (au primire de per(oane, cu (copul ca ace(tea (ă fie eploatate prin ameninţări, forţă, con(tr+ngere, răpire, fraudă, @nşelăciune (au abu# (au prin plata celor care le controlea#ă. controlea#ă. *in cele 2,5 milioane de per(oane eploatate, 1,4 milioane (unt abu#ate (eual şi 1,1 milioane @n alte (copuri economice. ;rgani#aţia &nternaţională pentru uncă =&nternational Dabor ;rgani#ation E &D;> a evaluat traficul de carne vie din lume la 1,6 miliarde de dolari. ctivitatea e(te
dăunătoare at+t pentru ţara de origine, prin pierderea de forţă de muncă, lucru care ia din potenţialul de creştere economică, dar şi pentru ţările de(tinatare, @ntruc+t munca forţată coboară (alariile şi, @n ca#ul copiilor, re(tr+nge acce(ul la educaţie şi, apoi, creşterea economică. 3. Comerţul ilicit cu animale exotice Venituri anuale din vn!ări - @ntre ,F şi 10 miliarde de dolari Ţări de provenienţă- frica şi (ia de "udG7(t Ţări de destinaţie- Cina, " şi 7
9n principal din cau#a bracona?ului, populaţia de tigri din &ndia, care era cea mai numeroa(ă din lume, a fo(t @n?umătăţită @n ultimii opt ani. Comerţul cu animale (ălbatice e(te de(tinat, @n principal, doritorilor de aine de blană, animale a nimale de companie eotice, medicinei tradiţionale, @n (pecial celei cine#e.de3rodu(ele provenite ace(t din comerţ de(tinate iubitorilor blănuri de feline şi din de aine piele(unt de reptile. edicina tradiţională ocupă un loc @n(emnat din acea(tă piaţă, mai ale( @n Cina, unde un corn de rinocer e(te v+ndut cu nu mai puţin de 2.500 de dolari, @ntruc+t (e crede că are puteri tămăduitoare. ; parte mică din piaţă e(te repre#entată de comerţul cu pă(ări şi animale rare, pentru ca ace(tea (ă fie aci#iţionate ca animale de companie. ". #anii fal$i $i produsele contrafăcute Venituri anuale- 250 de miliarde de dolari Ţări demerica provenienţă Cina, ţări din Datină- şi fricaBaiHan, %ilipine, alae#ia, &ndia, 8u(ia, Ţări de destinaţie- ", 7, Cina
*in cau#a (tatutului de monedă de circulaţie internaţională, dolarul american e(te cea mai fal(ificată monedă. &nterpolul e(timea#ă că, din cau#a produ(elor contrafăcute, comerţul mondial (uferă pierderi de 500 de miliarde de dolari anual. in+nd cont de faptul că bunurile contrafăcute co(tă mai mult dec+t originalele, co(tul fal(urilor e(te mult mai mic dec+t pierderea pe care o cau#ea#ă. Cina (e pla(ea#ă pe locul @nt+i @n topul producătorilor de bunuri contrafăcute dar da r producţii ma(ive (unt şi @n BaiHan, ietnam, %ilipine, alae#ia, &ndia,
8u(ia şi alte (tate din fo(ta niune "ovietică, dar şi ţări din merica Datină şi frica. %. Traficul de organe Venituri anuale din comerţul ilicit- @ntre 600 şi 1,2 miliarde de
dolari Ţări de provenienţă- Cina, &ndia, %ilipine, Burcia, 7gipt, oldova,
ra#ilia, 3eru Ţări de destinaţie- ", Canada, Aaponia, &talia, u(tralia
9n 200F, 0.000 de per(onae au primit tran(planturi @n ", răm+n+nd 100.000 pe li(ta de aşteptare. *in acel moment, " @şi adaugă, @n fiecare an, 50.000 de per(oane care au nevoie de tran(plant. 7perţii din domeniul traficului illicit de organe nume(c acea(tă practică Ineocanibali(mJ. 9n ciuda implicaţiilor numelui, ace(te organe nu (unt prelevate @mpotriva şi (unt v+ndute pecare piaţaoferă neagră. ce(te inimi,dorinţei plăm+nidonatorilor şi rinici (unt v+ndute celui mai mult, nu primei per(onae de pe li(ta de aşteptare. Cererea de organe depăşeşte @n mod dramatic oferta di(ponibilă şi decala?ul continuă (ă crea(că. 3otrivit unui raport raport 8euter(, 8euter(, 10K din toate tran(planturile (unt reali#ate cu organe obţinute @n mod ilegal. 9n Cina, un donator a primit .600 de dolari pentru un rinici care, pe piaţa neagră, e(te v+ndut cu 150.000 de dolari. &. Comerţul ilicit cu arme u$oare $i pistoale Venituri anuale- @ntre 00 de milioane şi un miliard de dolari Ţări de provenienţă- u(tria, elgia, ra#ilia, Canada, Cina,
$ermania, &talia, 8u(ia, 7lveţia, Burcia, area ritanie, ", &ndia, Coreea de <ord, 3ai(tan Ţări de destinaţie- 7lu(iv ţări @n cur( de de#voltare
n pi(tol poate fi cumpărat dintrGun ba#aar din 3ai(tan cu 6 dolari. 3otrivit Centrului pentru &nformaţii de părare, armele uşoare G arm( and ligt Heapon( ="D!> G (unt cla(ificate ca fiind Iorice armă care poate fi tran(portată de unul (au doi oameni, @ntrGun veicul (au cu un animal de povarăJ. ce(tea includ mitraliere şi grenade. proimativ F milioane de arme (unt produ(e @n fiecare an. 3otrivit unui (tudiu, ei(tă
@n ?ur de :00 de milioane milioane de "!D @n circulaţie, la nivel nivel global. global. 3iaţa ilicită de "!D e(te e(timată la 00 E 600 de milioane de dolari, potrivit iroului ;< pentru droguri şi infracţiuni G nited <ation( ;ffice on *rug( nd Crime( =<;*C>. Botuşi, ei(tă (tudii potrivit cărora acea(ta ar valora un milliard de dolari. Cerere pentru ace(te arme ei(tă doar @n ţările @n cur( de de#voltare. '. Traficul cu diamante $i pietre preţioase Venituri anuale din comerţul ilicit- F60 de milioane de dolari Ţări de provenienţă- Coa(ta de %ildeş, "ierra Deone, ngola Ţări de destinaţie- &(rael, ", frica de "ud, 7miratele rabe nite
9n ciuda veniturilor ma(ive provenite din comerţul ilicit, un miner c+ştigă, @n medie, un dolar pe #i. Comerţul ilegal de pietre preţioa(e a devenit din ce @n ce mai cuno(cut @n ;ccident. Comerţul cu aşa numitele Ldiamante (angeL, e(te practicat de către că tre miliţiile criminale şi facţiuni, de pentru a alimenta conflictele armate. n raport raport ;< a e(timat că o cincime din diamantele netratate, comerciali#ate pe plan internaţional, au origini ilicite. 3entru a combate v+n#area pietrelor generatoare de conflict, (Ga introdu(, ca practică la nivel nivel internaţional, un proce( de certificare certificare nou, nou, cuno(cut (ub numele de 3roce(ul Mimberl'. ce(ta a redu( v+n#area de Idiamante de (angeJ, dar @n nici un ca# leGa oprit @n ţări precum Coa(ta de %ildeş, "ierra Deone şi ngola. 9n timp ce profiturile din piaţă (unt dificil de identificat, e(te evident că cei ce recoltă, efectiv, pietrele preţioa(e (unt eploataţi pentru munca lor şi le revine o mică parte de profit, @n timp ce intermediarii şi dealerii din e(t preiau marea ma?oritate a veniturilor. (. Contrabanda cu petrol Venituri anuale din vn!ări ilicite - 10,F miliarde de dolari Ţări de provenienţă- rabia "audită, 8u(ia, <igeria, ngola, &ra,
&ran, ene#uela, ulgaria, eic şi %ilipine Ţări de destinaţie- greu de determinat, @n general, companii din
imediata apropiere
1F de milioane de barili de petrol (unt v+nduţi ilegal @n fiecare an. "e e(timea#ă că (unt v+nduţi, #ilnic, 500.000 de barili de petrol ne@nregi(trat, (au 1F milioane de barili pe an. 7i(tă două tipuri de grupuri infracţionale care fac profit din v+n#ări ilicite de petrol. $rupurile condu(e doar de dorinţa de profit şi cele cu (copuri politice. ce(tea (unt implicate @n comerţul ilicit cu petrol pentru a finanţa rebeliuni armateeconomicăJ. şi de a depăşi ceea ce ei con(ideră a fi Imarginali#area ). Traficul de lemne Venituri anuale din comerţul ilicit- 4,: miliarde de dolari Ţări de provenienţă- frica Centrală, merica de "ud, (ia de "udG
7(t Ţări de destinaţie- ", 7uropa de e(t
8ecoltarea ilegalăilegal e(te ade(ea re#ultatul unorpoate permi(e fa l(ificate. 9n fal(ificate. timp ce comerţul de animale (ălbatice fi o povară (emnificativă a(upra eco(i(temelor locale, ace(t impact e(te minor @n comparaţie cu di(trugerea necontrolată a pădurilor pentru comerţul ilicit cu lemn. 3otrivit Cree "eneca şi !ood 8e(ource( &nternational, 5K G 10K din producţia globală de lemn provine de la copaci ţăiaţi @n mod ilegal. Cea mai mare parte mare parte din ace(t lemn v+ndut @n lume provine din (ia de "ud, ba#inul Congo din frica Centrală şi pădurile tropicale ale ma#onului. ; bună parte din produ(ele fabricate din lemn de contrabandă a?ung @n "tatele nite şi 7uropa, materia primă fiind originară din Cina, care eportă cantităţi mari de produ(e pe ba#ă de lemn @n e(t. 10. Comerţul ilicit cu pe$te Venituri anuale din comerţul ilicit- 4,: E 11, miliarde de dolari Ţări de provenienţă- ări din frica (ub(aariană şi (ia de "udG7(t Ţări de destinaţie- niunea 7uropeană, Aaponia, ", Cina, Coreea
de "ud *oar @n &ndone#ia, 1,6 milioane de tone de peşte (unt recoltate @n mod ilegal şi v+ndute @n lume. na dintre cau#ele care facilitea#ă pe(cuitul ilicit e(te ei(tenţa unor (tate care permit navelor (ă intre pe teritoriul
lor, fără ca ace(tea (ă (ati(facă pe deplin cerinţele legale, permiţ+nduGle a(tfel (ă (e (u(tragă unor tae de autori#are şi cerinţelor de (iguranţă. Cel mai mult peşte prin( ilegal @n largul coa(telor naţiunilor @n cur( de de#voltare e(te apoi tran(portat @n ţările de#voltate. Cele două cele mai afectate #one de pe(cuitul ilicit (unt frica (ub(aariană şi (ia de "ud. ce(te #one pierd 1 miliard de dolari şi, re(pectiv, miliarde dolari Ceamerge mai mare mare parte parte din profiturile reali#ate din comerţul ilicitpe dean. peşte către grupurile de crimă organi#ată. Cei mai mulţi dintre muncitorii implicaţi din ţările @n cur( de de#voltare (unt eploataţi şi foarte foarte puţini din banii re#ultaţi (e @ntorc către economiile ţărilor @n cur( de de#voltare.